Tensiunile cresc la granița irlandeză

Lui Patrick Gallager îi place ordinea. Tânărul cu ochelari mari în stil de "hipster" sortează în liniște niște documente la biroul din încăperea din spate a unui mic local din orașul nord-irlandez Londonderry, din apropierea frontierei cu Republica Irlanda.       

Patrick Gallager ne arată mândru fotografiile uriașe ale eroilor săi de pe pereții din spatele biroului, gânditori și luptători pentru idealul unei republici irlandeze unite. Tânărul de 26 de ani e purtătorul de cuvânt al unei grupări irlandeze radicale care poartă numele "Saoradh" - termenul pentru libertate în limba irlandeză.

Nu-i de mirare că într-un colț al biroului lui Gallager se regăsește drapelul în culorile galben și verde cu un plug, o sabie și șapte stele, simbolul organizației paramilitare Irish-Republican-Army (IRA), care a luptat împotriva militarilor britanici în cadrul conflictului din Irlanda de Nord, soldat cu 3500 de morți. Conflictul armat s-a terminat abia după aproape trei decenii printr-un acord de pace din 1998, numit Good Friday Agreement pentru că a fost încheiat în Vinerea Mare.

Poliția britanică - o "provocare"

Pentru gruparea radicală "Saoradh", polițiștii și soldații britanici reprezintă o provocare și o amenințare. După ieșirea Regatului Unit din UE, aceștia s-ar putea să fie văzuți tot mai des la Londonderry, pentru că vor avea misiunea de a proteja granița externă a Marii Britanii, care s-ar afla pe teritoriul insulei irlandeze. Din perspectiva lui Patrick Gallager, așa ceva ar fi o declarație de război la adresa republicanilor irlandezi radicali: "Dacă va exista din nou o frontieră, cred că se va ajunge și la atacuri."

Cu 37 de ani în urmă, în ziua care a intrat în istorie ca "Bloody Sunday" (duminica sângeroasă), soldații britanici au deschis focul împotriva a 28 de civili în timpul unui protest pașnic pentru independență, mai mulți protestatari au murit. În timpul conflictului nord-irlandez, Londonderry a fost un epicentru al violenței - și există riscul să devină din nou un astfel de loc. Pentru a face față unui Brexit dur, poliția nord-irlandeză a solicitat deja mai multe sute de polițiști pentru supravegherea graniței.

Cockteilurile Molotov au reapărut

La 20 de ani după acordul de pace, în orașul Londonderry se găsesc în continuare apeluri la solidaritate cu IRA pe pereții unor clădiri. În primăvara și vara anului trecut s-a ajuns la ciocniri între unitățile britanice și radicalii din cercurile grupului Saoradh la Londonderry: au fost aruncate cockteiluri Molotov și incendiate mașini, mai multe persoane au fost arestate. 

Mervin Johnson a cunoscut în urmă cu mai mult de patru decenii violența despre care vorbește Patrick Gallager. El locuiește lângă unul din cele 200 de puncte de frontieră între Irlanda de Nord și Republica Irlanda. Multe dintre acestea se află în mijlocul unor păduri sau pajiști, altele divizează însă o mică localitate - cum ar fi Pettigo. O parte se află în Republica Irlanda, cealaltă în Irlanda de Nord. Service-ul auto pe care îl conduce Mervin Johnson e în partea irlandeză, direct lângă un mic pod, care lega și în timpul conflictului cele două părți ale localității, intrând astfel în vizorul cockteilurilor Molotov ale organizației paramilitare IRA. "Toate magazinele de aici au fost lovite de bombe, inclusiv service-ul meu auto. Am avut noroc că am putut stinge focul suficient de repede. Când a început perioada de pace, era pur și simplu fantastic."

O nouă graniță ar fi o catastrofă pentru comunitatea din localitate. Oamenii merg la poștă în Irlanda și își duc mașina la reparat în Irlanda de Nord, la Mervin Johnson. Situația e bizară în localitățile de frontieră, o arată și benzinăria lui Terry Hughes. Cine cumpără benzină și diesel, o face în Irlanda, aprovizionarea cu combustibil bio se face în curtea din spate, aflată în Irlanda de Nord, pe teritoriu britanic - din motive de impozite. "În fiecare zi trec frontiera între 30 și 40 de ori. De fiecare dată când aduc bere sau cărbune sau când merg cu mașina la serviciu", spune Terry Hughes. Dacă se va ajunge la o "graniță dură" și un gard de frontieră după Brexit, Hughes va fi nevoit să renunțe la o parte din afacerea sa.

"IRA e capabilă de multe lucruri"

Lui Terry Hughes nu-i dau bătaie de cap doar grijile economice. El avertizează că s-ar putea ajunge la probleme mult mai dramatice: "Când eram copil, mitralierele făceau parte din viața de zi cu zi. Nu vreau ca și copiii mei să crească așa. În 20 de ani de pace nu am asistat niciodată la o polarizare a societății la fel de gravă precum cea de acum. Ne așteptăm la un chibrit și la o explozie."

Bărbatul speră ca politicienii de la Londra să împiedice un astfel de scenariu. Riscul exploziei de care se teme Terry Hughes va crește însă odată cu sosirea unităților britanice de control la frontieră - mai ales din perspectiva lui Patrick Gallager. Tânărul de la gruparea radicală irlandeză susține că nu vrea să incite la violență. "Dar dacă oamenii se apără împotriva prezenței britanice, nu pot să mă pronunț împotriva lor. N-am cum să nu le recunosc dreptul la violență. În special gruparea IRA e în continuare activă, în 'underground', există în continuare în localitățile noastre și, din câte aud, e capabilă de multe lucruri."