Răscoala magistraților!

La 27 septembrie 2019, mai mulți judecători s-au întrunit în ceea ce ei au numit Adunarea generală a judecătorilor și au revocat mandatele membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Au făcut asta chiar dacă nu a existat cvorum la acea întrunire.

CSM își spală păcatele

La 25 iunie 2019, la scurt timp după căderea regimului Plahotniuc, noul premier Maia Sandu a venit la ședința CSM și le-a dat magistraților două săptămâni să demareze curățenia în sistem, avertizând că, în caz contrar, va veni Guvernul și va face „curățenie în ograda judecătorilor”, prin metode legislative.

CSM a înțeles mesajul și a suspendat imediat din funcții mai mulți magistrați cunoscuți ca fiind „curatorii” fostului regim din interiorului justiției. A fost suspendat atunci și președintele CSJ, Ion Druță, dar a fost restabilit la 24 iulie 2019 prin hotărârea Curții de Apel.

La 24 septembrie 2019, urmare a unui demers al procurorului general interimar, CSM i-a ridicat imunitatea lui Ion Druță, iar procurorii au demarat perchezițiile. Druță este acuzat de „îmbogățire ilicită”.
La 13 septembrie 2019, la Secretariatul CSM a fost înregistrată o cerere, semnată de 87 de judecători, cu solicitarea de a convoca Adunarea generală extraordinară a judecătorilor, pentru demiterea tuturor membrilor CSM.

La 27 septembrie 2019, Adunarea a avut loc și cei prezenți au votat revocarea mandatelor tuturor membrilor CSM. Numai că Adunarea judecătorilor s-a desfășurat fără cvorum. „Ceea ce s-a întâmplat acolo vorbește despre cât de putred este sistemul de justiție din Moldova – aproape 200 de judecători au participat la încălcarea flagrantă a legii”, s-a revoltat președintele Comisiei juridice a Parlamentului, Sergiu Litvinenco.

Matematica șezătorii: 396 (total) - 184 (judecători care au participat) = 212 (judecători care nu au participat)

Conform prevederilor legale, Adunarea Generală a Judecătorilor este deliberativă dacă la ea participă majoritatea simplă a judecătorilor în exercițiu. „Ce au făcut ei? Au micșorat numărul judecătorilor în exercițiu, excluzându-i pe cei care sunt suspendați și detașați, așa încât numărul total al judecătorilor să fie mai mic de 400. Astfel au ajuns la cifra de 396 de judecători. Dar chiar și așa – nu a existat cvorum nici reieșind din cifra de 396 - în momentul votării pentru revocarea mandatelor membrilor CSM în sală erau 184 de judecători. Deci nu a fost o ședință deliberativă – a fost o șezătoare. Și e ciudat că nimeni din cei aproape 200 de judecători nu și-a pus întrebarea dacă ceea la ce participă se încadrează în prevederile legale”, a explicat Litvinenco.

Frica generează panică și acțiuni nechibzuite

Frământările în justiție au început după ce, la sfârșitul lunii august, în prezența șefului statului, a premierului și a liderilor coaliției de guvernare, ministrul Justiției, Olesea Stamate, a prezentat Strategia de reformare a justiției, care prevede reevaluarea tuturor judecătorilor și procurorilor. Iar după ce Ion Druță a rămas fără imunitate, judecătorii au înțeles că s-a declanșat un proces care le pune în pericol averile și libertatea, susțin exponenții societății civile.

Reforma va începe de sus în jos - de la CSJ și Procuratura Anticorupție. Competențele Curții Supreme de Justiție se vor îngusta semnificativ. Aceasta se va concentra mai mult pe unificarea practicii judiciare și mai puțin pe examinarea în fond a cauzelor. Asta va conduce la micșorarea numărului de judecători ai CSJ de la 33 la 17, iar pentru a stabili care dintre actualii judecători ai CSJ vor rămâne la Curte, aceștia vor fi supuși unui mecanism de evaluare externă. Profesionalismul lor urmează a fi evaluat de o comisie independentă, compusă din 18 profesioniști cu reputație ireproșabilă, inclusiv 6 experți europeni – foști judecători și procurori din UE. Această comisie urmează să evalueze judecătorii în baza a trei criterii: integritate, calități profesionale și personale aferente profesiei de judecător. Evaluările vor fi transmise Autorității Naționale de Integritate și Inspecției Judiciare, pentru ca aceste structuri să demareze acțiuni conform competențelor. Aceeași comisie va evalua președinții și vicepreședinții Curților de Apel, dar și a instanțelor de fond.

Sistemul creat de Plahotniuc la Procuratură trosnește

În ceea ce privește Procuratura Anticorupție – această instituție va deveni gestionara dosarelor de mare corupție. Aceasta înseamnă că Centrul Național Anticorupție va prelua o parte din competențele vizând corupția sistemică. Se introduc filtre menite să curățe din temelii și sistemul Procuraturii. Mai exact, procurorii din Procuratura Anticorupție vor fi supuși aceluiași sistem de evaluare prin comisia externă. Exact după modelul evaluării judecătorilor. Vor fi evaluați și procurorii-șefi ai subdiviziunilor Procuraturii Generale, procurorii-șefi ai procuraturilor specializate, teritoriale și de circumscripție. 

În plus, Consiliul Superior al Procurorilor (care, de asemenea, a încercat să blocheze reformele impuse de noua guvernare) va fi suplinit cu doi membri proveniți din societatea civilă – unul urmând a fi numit de Guvern, iar celălalt - de Forul Societății Civile pentru Parteneriatul Estic. De asemenea, președintele Uniunii Avocaților va deveni membru al CSP.

După aceste schimbări, urmează alegerea noului procuror general. Acesta va fi ales de CSP în baza listei scurte (nu mai puțin de doi) propuse de Ministerul Justiției. Acesta este filtrul care a generat cele mai multe polemici și temeri. Anume la acest nivel ar putea fi politizată funcția de procuror general, deoarece Ministerul Justiției este o instituție politică, iar ministrul Justiției va face parte din această comisie.