Au lăsat totul și s-au mutat în Israel

Oamenii născuți și crescuți în Israel nu sunt obișnuiți să audă că stilul lor de viață poate atrage invidia. Țara se află într-un conflict sângeros cu palestinienii, serviciul militar este obligatoriu, iar rata inegalițății este printre cele mai mari în lumea occidentală. Israelienii sunt printre angajații care lucrează cele mai mult ore din țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. 

Aceste statistici nu fac din Israel neapărat o țară în care vrei să emigrezi. Mai ales dacă vii din Germania - un alt membru OECD care depășește Israelul în multe aspecte, înclusiv la salariul mediu sau la rezultatele PISA. Dar pentru unii evrei din Germania, statisticile sunt irelevante. Au decis să se mute în Israel și nu par să aibă regrete. 

”Crezi că poți ieși din casă, ca evreu în Germania, fără să fii privit ca un exponat dintr-un muzeu? Nu întocmai”, spune Alon Kogan, un tânăr de 22 de ani, care s-a născut la Offenbach și s-a mutat în Israel în 2015. ”Întotdeauna m-am simțit ca și cum aș fi fost aproape o atracție turistică”, își amintește. ”Aici nu mă mai simt ca un outsider”. 

Trăind lângă Frankfurt, Kogan a fost unul dintre cei peste 6.500 de evrei din zonă. Cu toate acestea, nu s-a simțit confortabil în regiunea unde a crescut. ”Oamenii își șopteau 'Uite! Aici sunt evrei! Uite cum se îmbracă!', dacă vedeau un grup de evrei ortodocși trecând pe stradă”. Ca și cum ar fi fost încă stupefiați că acolo trăiesc evrei. 

Incidente antisemite se petreceau și în regiunea lui Kogan. ”Nu mi s-a întâmplat niciodată ceva grav, dar am auzit de diverse incidente pe ici-colo”, povestește tânărul. ”După terminarea liceului, un prieten mi-a povestit despre părțile pozitive ale emigrării sale în Israel. Am simțit că vreau să o fac și eu, că ar fi alegerea potrivită pentru mine”. 

Străin în țara mea

Maya Rosenfeld, o femeie de 22 de ani, s-a mutat în Israel în urmă cu trei ani. ”Am obosit să mă tot explic. Am obosit să explic lumii iudaismul”, povestește Rosenfeld. ”Oamenii mă tot întrebau de ce evreii își circumcid fiii sau mă puneau să le explic politica Israelului. Dar ce, e treaba mea? Învățați singuri”. 

La școală, la Köln, cineva i-a scris un mesaj antisemit pe scaun. Altă dată, cineva i-a spus că evreii sunt responsabili pentru 9/11, adăugând, în mod fals, că niciun evreu nu a fost ucis în atacul terorist. ”Este pur și simplu neadevărat. Caută pe Google”, își amintește că a răspuns. 

Alată dată, un coleg de la școală i-a adus un ziar, întrebând-o ce le face oamenilor din Gaza. ”În ochii lui, eu eram răspunzătoare pentru situația de acolo, pentru că sunt evreică”, spune Rosenfeld. 

Faptul că era nevoită să explice mereu cine este, nu s-a oprit în liceu. ”Ai crede că la 30 și ceva de ani, oamenii știu mai multe despre evrei decât copiii. Dar și în timpul formării profesionale, am avut a face cu aceleași întrebări bizare.”

Rosenfeld spune că are mai mulți prieteni evrei în Germania, care își ascund identitatea, pentru a evita conflictul. Dar pentru ea, aceasta nu a fost o opțiune. Așa că, în 2016, a decis să se mute. ”N-am mai suportat să mă simt ca o străină în propria mea țară”. 

Sentimentul apartenenței

Statisticile guvernamentale arată o creștere cu 10 la sută a delictelor antisemite în Germania în 2018 - anul trecut au fost 1.646 incidente la nivel național, față de anul precedent, când s-au înregistrat 1.504. A crescut și numărul atacurilor violente împotriva evreilor: 62 în 2018, față de 37 în 2017. 

Pentru Lina, de 28 de ani, nu atât incidentele antisemite, cât sentimentul de înstrăinare a determinat-o să se mute în Israel în urmă cu cinci ani. A venit din Letonia la München cu familia, când avea șapte ani, dar spune că a avut sentimentul unui musafir, în ciuda faptului că a urmat școala și facultatea în Germania și că vorbește limba perfect. 

”Întotdeauna am avut altă proveniență decât ceilalți. De aceea, prietenii mei apropiați au fost și ei din familii de imigranți”, explică Lina. 

După ce s-a implicat serios în comunitatea evreiască locală, a început să se gândească serios la mutarea în Israel. ”Israelienii pe care i-am întâlnit păreau să aibă vieți mai normale. Poveștile lor erau ceva ce doream și eu să trăiesc”. ”Am început să mă gândesc cum ar fi arătat viața mea dacă aș fi crescut în Israel. Dintotdeauna am căutat sentimentul de apartenență”. 

Mersul la sinagogă sau celebrarea tradițiilor evreiești nu mai sunt considerate ciudate sau exotice, spune Roselnfeld. Dar, chiar dacă e fericită că s-a mutat, viața sa în Israel nu e lipsită de griji. ”Acum mă confrunt cu ignoranța venită din cealaltă parte”, povestește ea. ”Unii mi-au spus că nu s-ar duce niciodată în Germania din cauza holocaustului, ca și cum toți am fi naziști”. 

”De multe ori mi-am reproșat că am lăsat viața mea confortabilă în Germania - mai ales în prima zi din armată”, spune Kogan râzând. ”Dar de câte ori am vizitat Israelul în trecut, m-am simțit ca acasă. Așa că mi-am urmat instinctul și a fost cea mai bună alegere.”