Tiraspolul cere Rusiei mai mulți bani, nu anexarea

În ajunul adunării de la Tiraspol, presa internațională a scris că, pe 28 februarie, Transnistria ar urma să ceară anexarea la Rusia, pentru ca, pe 29 februarie, președintele rus Vladimir Putin să anunțe anexarea regiunii transnistrene, care este parte componentă a Republicii Moldova, dar controlată de facto de un regim separatist pro-rus din 1992. Toți exponenții acestui regim separatist sunt însă și cetățeni ucraineni cu acte în regulă iar Kievul deja le-a trimis unora citații, fiind acuzați că „au sprijinit statul agresor și administrația de ocupație”.

Anexarea la Rusia „ar fi o prostie în condițiile actuale”

Miercuri, 28 februarie, regimul separatist nu a cerut însă anexarea Transnistriei la Rusia iar exponenții grupării de la Tiraspol au spus că, în condițiile războiului din Ucraina, un astfel de demers adresat Rusiei ar fi „o prostie”.

Totuși, în rezoluția adoptată, Tiraspolul critică Chișinăul, încearcă să inducă narațiunea unei inventate „blocade economice” din partea administrației constituționale de la Chișinău și cere ajutor Rusiei, fără a preciza ce fel de ajutor anume așteaptă din partea Moscovei. Cu câteva ore înaintea adunării de la Tiraspol, presa subordonată regimului separatist scria că, cel mai probabil, „adunarea va cere Rusiei să crească finanțarea regiunii transnistrene”, pentru a nu fi nevoită să revină în câmpul economic constituțional al Republicii Moldova. La scurt timp, aceste informații au dispărut de pe platformele online gestionate de jurnaliștii regimului.

Este de remarcat faptul că în sala în care s-a desfășurat „reuniunea aleșilor locali de toate nivelurile” de la Tiraspol a lipsit drapelul Federației Ruse. Doar pe clădirea respectivă drapelul Rusiei este prezent alături de steagul pseudo-republicii transnistrene.

Nu există pericole de escaladare

Regimul separatist cere Rusiei să protejeze Transnistria de Chișinău, deoarece acolo ar locui peste 220.000 de ruși (conform rezoluției votate). În varianta inițială a rezoluției apărea însă cifra de 200.000. Pe de altă parte, Chișinăul susține că 98% din locuitorii regiunii transnistrene dețin buletine moldovenești de identitate, chiar dacă au mai multe cetățenii.

Întrebat miercuri despre „tensiunile” văzute de jurnaliștii străini în legătură cu „adunarea” de la Tiraspol și posibila anexare a Transnistriei la Rusia, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Daniel Vodă, a spus că „unica tensiune a zilei este vremea posomorâtă de afară”: „Nu există pericole de escaladare și destabilizare a situației în regiunea transnistreană. Asistăm la o campanie prin care se încearcă isterizarea societății în legătură cu acest aşa-numit eveniment de la Tiraspol. E un eveniment pus la cale de regimul ilegal din stânga Nistrului și de cei de la Kremlin. Nu vedem pericole! Urmărim atent și reiterăm că regiunea transnistreană a Republicii Moldova este aliniată la obiectivul de pace și securitate. Iar ceea ce se întâmplă la Tiraspol este un eveniment propagandistic, o scamatorie care nu-și merită live-urile jurnaliștilor străini și nici titlurile tensionante din buletinele de știri”, a spus Vodă.

Tiraspolul vrea să inhibe Chișinăul prin intermediul partenerilor externi

În cele șapte puncte ale rezoluției, regimul de la Tiraspol cere organizațiilor internaționale (ONU, OSCE, CSI, Parlamentul European, Comitetul Internațional al Crucii Roșii) să pună presiune pe autoritățile de la Chișinău ca să renunțe la reglementările introduse pe 1 ianuarie 2024, prin care obligă companiile transnistrene să verse taxele vamale în bugetul Republicii Moldova – nu în cel gestionat de regimul separatist, așa cum s-a întâmplat din anul 2001 până în ianuarie 2024.

Prin isteria generată la nivel internațional, Tiraspolul încearcă să împiedice următorii doi pași anunțați de Chișinău: obligarea firmelor transnistrene de a-și achita impozitele și accizele tot în bugetul Republicii Moldova (acum încă sunt achitate la Tiraspol) și, în faza a treia, introducerea leului moldovenesc ca monedă națională în stânga Nistrului în locul „rublei transnistrene”, care este utilizată astăzi după modelul rusesc.

Invazia Rusiei și rezistența Ucrainei i-au oferit Chișinăului toate pârghiile necesare pentru aceste schimbări (închiderea segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, care a făcut Transnistria dependentă economic 100% de Chișinău), dar autoritățile moldovene au decis să le aplice etapizat, pentru a nu genera șocuri economice și sociale în stânga Nistrului, care s-ar putea solda cu un val de refugiați interni, căruia Chișinăul nu i-ar putea face față.

Sperietori separatiste

„Obiectivele Moldovei sunt de a falimenta și prăbuși economia Transnistriei și Găgăuziei, de a aduce oamenii în sărăcie, de a realiza o explozie socială, de a-i face pe oameni să renunțe la statalitatea lor și să ceară să devină parte a Moldovei unitare. Pentru ca mai apoi să ne prezinte un ultimatum politic de a ne preda și de a trece sub acoperișul Occidentului și, cel mai probabil, de a deveni parte a României”. Este interpretarea dată, la adunarea de miercuri de la Tiraspol, de către pseudo-deputatul „sovietului suprem” de la Tiraspol („parlamentul” de la Tiraspol), Andrei Safonov.

Pe de altă parte, prezentă la Tirana, la summitul Ucraina-Europa de Sud-Est, președinta Maia Sandu a spus că „Moldova este dedicată unei soluționări pașnice a conflictului transnistrean. Ceea ce face guvernul în prezent este aplicarea unor pași mici pentru reintegrarea economică a țării”.

Un discurs nuanțat a rostit la „congresul” de la Tiraspol și așa-numitul ministru de externe al Transnistriei, Vitali Ignatiev. El este unul dintre cei mai loiali Rusiei din piramida regimului separatist și este cercetat penal de către Kiev, ca cetățean ucrainean, pentru subminarea ordinii constituționale a Ucrainei. În discursul său, el a deplâns „ruinarea fundamentelor de ieri” și a sugerat nevoia de a profita de „furtuna geopolitică” generată de războiul lui Putin, pentru a „legaliza” independența Transnistriei: „În fața unei furtuni geopolitice externe trebuie să ne influențăm viitorul printr-un efort comun. Este important să facem asta chiar acum, când reglementările internaționale se prăbușesc, când regulile și principiile sunt încălcate, drepturile și libertățile omului sunt încălcate, când organizațiile internaționale universale nu mai pot face față sarcinilor pentru care au fost create în secolul trecut. În astfel de condiții, când multe dintre fundamentele de ieri s-au ruinat iar cele noi încă se formează, unitatea noastră este mai importantă ca niciodată”, a spus Ignatiev.