Tot mai mulţi germani afectaţi de sărăcie

Chestiunea e destul de complicată. Depinde din ce unghi priveşti lucrurile. Dacă vorbeşti cu cineva de la organizaţiile care oferă alimente şi mâncare gratuită celor nevoiaşi, atunci afli că cererile cresc. Dacă abordezi subiectul în discuţiile cu responsabilii politici, de pildă cu ministrul Economiei, Peter Altmaier (CDU), acesta va lăuda conjunctura economică actuală. Un reprezentant a sindicatelor îţi va vorbi despre eforturile de reducere a inegalităţii salariilor. Fiecare va descrie situaţia altfel. Şi părinţii unui elev de clasa întâi, care nu i-au putut oferi copilului lor un ghiozdan mai bun sau un telefon mobil, vor avea de ce să se plângă.

Tot mai mulţi oameni lăsaţi de izbelişte

Realitatea este că în Germania anului 2019, "tot mai mulţi oameni sunt afectaţi de sărăcie". Aceasta reiese din cel mai recent raport al Institutului de Studii Socio-Economice, WSI, efectuat de fundaţia Hans Böckler. Una din principalele cauze o reprezintă prăpastia dintre bogaţi şi săraci, care s-a adâncit tot mai mult în ultimii ani. Studiul amintit relevă că cei bogaţi acumulează o tot mai mare bogăţie, în timp ce numărul familiilor şi persoanelor care dispun de sub 60 la sută din venitul mediu, intrând în categoria celor săraci, a crescut în perioada 2010 - 2016 cu 16,7 procente.

Totodată celor care se află sub limita sărăciei le merge tot mai rău. Suma medie de bani care le lipseşte familiilor sărace, pentru a depăşi acest prag de 60 la sută din venitul mediu, a crescut considerabil. Dacă în 2005 era vorba de o sumă medie lipsă de 2873 de euro pe an, în 2016 s-a ajuns, ţinând cont de rata inflaţiei, la 3452 de euro. Aşadar o creştere de aproape 30%. "Tot mai mulţi oameni sunt lăsaţi de izbelişte", constată Dorothee Spannagel, sociolog la institutul WSI, în dialog cu DW.

Fără consecinţe

Spannagel analizează deja de 15 ani acest fenomen. "În ciuda conjuncturii economice favorabile nu s-a reuşit ameliorarea situaţiei de pe piaţa muncii, cu alte cuvinte reducerea inegalităţii dintre săraci şi bogaţi", explică sociologul german. În plus, mai deplânge ea, nu se întâmplă nimic, nu există consecinţe, deşi e limpede ce ar trebui făcut.

De pildă să crească salariul minim pe economie, să sporească impozitele pe salariile de vârf şi, în acelaşi timp, să fie mărit aşa numitul ajutor de şomaj "Hartz IV". Uniunea Sindicatelor Germane şi fundaţia Hans Böckler vor organiza la mijlocul lunii octombrie la Berlin o conferinţă pe această temă. Dorothee Spannagel de la WSI, care va prezenta cu această ocazie rezultatele studiului amintit, speră ca subiectul să fie inclus pe agenda politică a responsabililor de la Berlin.

Cei mai bogaţi devin şi mai bogaţi

Un alt raport, dat publicităţii recent de Institutul German pentru Studii Economice, DIW, arată că şi în rândul bogaţilor averea este repartizată neechilibrat. Cei mai înstăriţi zece la sută dintre germani deţin mai mult de jumătate din totalul bogăţiei: 56%. Aşadar o pătură subţire a societăţii germane acumulează averi tot mai mari.