Transparency International: "Corupția ucide!"

În clasamentul percepției corupției în lume, valabil pentru 2020, România ocupă abia poziția 69, cu 44 de puncte, la egalitate cu state vecine ca Ungaria și Bulgaria, dar și cu țări mai îndepărtate precum Africa de Sud, Jamaica și Tunisia. Republica Moldova este percepută ca fiind și mai coruptă: locul 115, 34 de puncte, conform raportului anual privind corupția în lume, publicat de Transparency International.

Pandemia înseamnă stare de necesitate pentru toată lumea și aceasta nonstop. Ceea ce face ca guvernele lumii să dețină un rol special, administrând această stare de necesitate. Este vorba de procurarea de echipamente medicale, importarea de măști de protecție, organizarea campaniilor de vaccinare, pregătirea pachetelor de ajutoare destiante  populației și mediului economic şi  împărțirea banilor. ″Pandemia este din păcate și o perioadă de care profită guvernele corupte″, spune Daniel Eriksson, director la Transparency International.

Organizația non-guvernamentală publică o dată pe an un indice al corupției pe glob. Experții TI s-au concentrat în ultimul raport, valabil pentru 2020, pe legătura dintre corupție și sistemele medicale. ″Reiese că există o legătură între nivelul corupției dintr-o țară și răspunsul la criza din sistemul medical provocată de pandemie″, a declarat Eriksson în dialog cu DW.

Două treimi din țările lumii sunt corupte

Guvernele autoritare acționează netransparent mai ales când vine vorba de achiziționarea de aparatură medicală și măști de protecție. ″Este desigur o oportunitate de a câștiga bani din acest proces, de a te îmbogăți pe spatele populației. În țările sărace, de exemplu din Asia și Africa, se investesc astfel bani mai puțini în sistemul medical. Putem deci afirma foarte concret: corupția ucide.″

În general, nivelul mondial al corupției a rămas cam la nivelul celui din 2019. Transparency International acordă puncte țărilor pentru a alcătui clasamentul privind corupția. Scala porneşte de la zero puncte pentru corupție totală până la 100 de puncte pentru o absență totală a corupției. În raportul pe 2020, două treimi din țările din clasament nu ating nici măcar nivelul minim de 50 de puncte. ″Am putea spune că două treimi din țările lumii sunt corupte. Dar observăm că, parțial, și țările din fruntea clasamentului, cele considerate mai puțin corupte, facilitează corupția în țările de la coada clasamentului."

Potrivit Transparency, indicele arată cât de frecvente sunt într-o țară mita, frauda și nepotismul, dar și dacă țările dispun de legi anti-corupție și le și aplică. În acest sens, TI chestionează experți și factori de conducere din țările prezente în clasament.

Țările democratice stau mai bine la capitolul corupție

Conform clasamentului actual, motive de bucurie ar avea mai ales locuitorii Danemarcei și Noii Zeelande, țări care au obținut câte 88 de puncte, cel mai ridicat nivel. Ele au fost urmate de Finlanda, Singapore, Suedia și Elveția. Germania ocupă poziția a opta, cu 80 de puncte, la fel ca în 2019.

Cele mai corupte țări sunt considerate Somalia și Sudanul de Sud. O situație aproape la fel de proastă se mai înregistrează în Venezuela, Yemen și Siria. TI furnizează aceste informații anuale începând din 2004. "Observăm cum anumite țări fac progrese de la an la an″, spune Eriksson. Exemple în acest sens ar fi Grecia, Myanmar și Ecuador. Pe de altă parte, lucrurile s-ar înrăutăți constant în Liban, Malawi și Bosnia-Herțegovina. În general, se poate afirma: ″Cu cât într-o țară societatea este mai democratică, deschisă și transparentă, cu atât se iau măsuri mai ferme împotriva corupției. Observăm și că anumite state subminează libertatea de exprimare, nu respectă drepturile omului, ceea ce le slăbește și capacitatea de a combate corupția.″

Cu tehnologia Blockchain împotriva corupției?

Pe regiuni, cel mai slab stă Africa Subsahariană, cu un rezultat mediu de 32 de puncte. Europa occidentală este pe prima poziție, cu o medie de 66 de puncte.

Transparency International are ca obiectiv expunerea corupției și nepotismului la nivel mondial. ″Și vrem să obținem schimbări în bine", susține Eriksson. Organizația este prezentă în aproximativ 100 de țări. În prezent, se lucrează la un plan pe 10 ani. Un rol l-ar juca în acest plan mai ales tehnologia de tip Blockchain. S-ar putea folosi această tehnologie pentru a ajuta societățile să devină mai rezistente la corupție. Altfel, regimurile autoritare ar putea folosi la rândul lor aceleași tehnologii pentru ″a continua să se îmbogățească″.