Moldova accelerează spre UE

Falsuri potrivit cărora președinta Moldovei și-ar fi dat acordul ca armata ucraineană să atace Transnistria, la întâlnirea cu Volodimir Zeleneski, au fost răspândite și de canalele ucrainene de Telegram. La încheierea reuniunii, cei doi președinți au fost nevoiți să dezmintă aceste falsuri, pentru a opri rostogolirea lor în spațiul mediatic.

În realitate, canalele rusești au răspândit concertat și masiv această narațiune propagandistică pentru a da credibilitate unei afirmații a șefului Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), Alexandr Bortnikov, care a spus că Occidentul ar incita Moldova să efectueze o „epurare violentă în Transnistria” și că „Occidentul împinge în mod activ Republica Moldova” să se implice în ceea ce el a numit „conflictul ucrainean”.

Cale de întoarcere spre Est nu mai există

La conferința de presă susținută la summitul CPE de la Bulboaca, președintele ucrainean a spus că Maia Sandu nu i-a cerut ca Ucraina să intervină în Transnistria, dar a precizat că „după victoria Ucrainei în acest război, Moldova va deveni o țară reîntregită, fără rachete și fără Rusia”. La rândul ei, Maia Sandu a reiterat că Moldova nu renunță la regiunea transnistreană și că autoritățile vor lucra pe ambele dimensiuni - integrare europeană și reîntregire.

„Cei de la Kremlin trebuie să înțeleagă că trenul Rusiei a plecat din gara Moldovei” – așa a reacționat ex-premierul moldovean Ion Sturza la declarația lui Bortnikov pentru TASS. „Maia Sandu și Guvernul Republicii Moldova au tranșat foarte clar direcția de dezvoltare a țării. Cale de întoarcere spre Est sau de a juca stânga-dreapta – așa cum se întâmplă astăzi, din păcate, în Georgia, nu mai există. Asta ar trebui să înțeleagă clasa politică de la Chișinău. Oricine își imaginează că poate avea rating politic în Moldova cu altfel de mesaje decât cele pro-europene, va suferi un eșec”, consideră Ion Sturza.

Obiectivul Chișinăului este aderarea la UE în cel de-al doilea mandat al Maiei Sandu

Beneficiile summitului CPE, organizat impecabil de autoritățile moldovene, urmează să apară mai târziu. Miza principală a Chișinăului este că impresia pe care și-au creat-o joi, despre Moldova, liderii europeni va conta atunci când se va decide începerea negocierilor de aderare a Moldovei la UE. Această decizie ar urma să fie luată în septembrie 2023. În opinia experților în politică externă de la Chișinău, decizia politică a Bruxellesului în această privință este deja luată și ea este una favorabilă. Ea reiese din aprecierile înalților oficiali europeni care s-au declarat joi „impresionați de viteza cu care Moldova a răspuns la toate recomandările UE”.

Ambiția Chișinăului este aderarea la UE până în 2030. Calendaristic, aceasta înseamnă încă un ciclu electoral. În ajunul summit-ului CPE din Moldova, Maia Sandu a confirmat pentru prima dată, într-un interviu pentru publicația Bloomberg, că va candida pentru al doilea mandat de șef al statului în 2024, pentru a asigura un curs european ireversibil pentru Moldova și scoaterea definitivă a țării de pe orbita rusească.

Joi, în fața jurnaliștilor, majoritatea liderilor europeni au transmis mesaje optimiste în ceea ce privește șansele Moldovei de a deveni membră a UE până în 2030. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus că acest obiectiv al Chișinăului „este nu doar realist, ci un fapt care se va produce”, iar Franța este „cel mai bun avocat” al Moldovei pe acest drum spre UE. Macron a mai spus că este convins că Moldova poate mări viteza cu care se apropie de UE și a cerut țărilor membre să-și asume extinderea uniunii pentru țări precum Moldova și Ucraina.

Iohannis, cu mesaje pesimiste pentru Moldova

În contrast cu efortul diplomatic constant și major al României de a ajuta Republica Moldova să se apropie de UE, joi, la conferința de presă de la Bulboaca, președintele României, Klaus Iohannis, a transmis cel mai pesimist mesaj în privința aderării Moldovei la UE: „Nu trebuie să ne facem iluzii. Negocierile sunt foarte complexe din punct de vedere administrativ. Uneori ai impresia că nu se mai termină”. Totuși, el a spus că își dorește ca negocierile de aderare ale Republicii Moldova să înceapă anul acesta și a precizat că „dacă toată lumea se străduiește, se poate realiza în câțiva ani”.

În iulie 2022, după o întrevedere avută cu președinta Maia Sandu, liderul de la Cotroceni a asigurat-o că „România nu va abandona Republica Moldova niciodată” și că va continua să ajute Chișinăul „prin toate pârghiile de care dispune”. Ulterior, exponenții guvernării de la Chișinău au invocat frecvent această declarație a președintelui României atunci când erau întrebați despre eventuala escaladare a războiului din Ucraina. Joi, la conferința de presă de la Bulboaca, Iohannis și-a anulat practic această declarație, care le dădea o anumită doză de siguranță moldovenilor fără nici un scut de securitate. El a spus că, dacă Rusia ar ataca Moldova, România ar putea doar să instruiască „personalul militar” din Republica Moldova. „România este un stat membru NATO, iar Moldova este un stat neutru. Din punct de vedere pur militar, nu văd modalități să intervenim în cadrul unui conflict. Putem să intervenim pentru perfecționarea personalului”, a spus președintele României.

În discursul ținut în cadrul summitului însă, Iohannis i-a asigurat pe moldoveni că nu sunt singuri și că „Uniunea Europeană și ceilalți parteneri sunt aici pentru Republica Moldova”. „Consolidarea Republicii Moldova înseamnă și consolidarea rezilienței strategice a Europei. Trebuie să facem în așa fel încât sprijinul nostru să fie mai vizibil pentru cetățenii moldoveni. Trebuie să vadă îmbunătățiri concrete în viața lor de zi cu zi. Este esențial pentru o poveste de succes în Republica Moldova”, a spus președintele României. 

Klaus Iohannis a lipsit de la întâlnirea președintei Maia Sandu cu președintele francez, Emmanuel Macron, și cel ucrainean, Volodimir Zelenski, la care s-a discutat despre pașii următori ai Moldovei și ai Ucrainei privind integrarea europeană. Pe de altă parte, Iohannis și Zelenski au semnat o declaraţie comună cu privire la integrarea euroatlantică a Ucrainei.

Recean: Recomandările Comisiei Europene vor fi îndeplinite în această lună

Vineri, 2 iunie, Președinția de la Chișinău a difuzat o declarație video a Maiei Sandu în care șefa statului îi încurajează pe cetățeni să fie mândri că Moldova a găzduit un „eveniment istoric prin care țara a fost văzută și auzită pe întreg continentul european”: „Pe 1 iunie am scris istorie împreună – Moldova a fost centrul Europei. Acest lucru nu s-a întâmplat pur și simplu, ci datorită oamenilor harnici și dedicați. Unii s-au văzut mai mult, alții mai puțin, dar toți au muncit pentru a face posibil acest eveniment. Toți oaspeții au spus la unison că Summitul CPE în Moldova a fost un succes, iar acest succes se datorează vouă, oameni ai Moldovei”, menționează șefa statului.

Iar premierul Dorin Recean susține că această reuniune a demonstrat că Moldova are prieteni și parteneri de încredere: „Împreună, construim o Europă mai puternică. Vom consolida securitatea și stabilitatea pe continent și vom avea soluții comune pentru provocările actuale. În contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, obiectivele noastre cele mai importante sunt pacea, libertatea și democrația. Împreună vom depăși toate provocările și vom ieși mai puternici, pentru că viitorul nostru este unul comun, pentru că Moldova este Europa și Europa este Moldova”, a menționat premierul moldovean. El a dat asigurări că, până la sfârșitul acestei luni, cele nouă recomandări ale Comisiei Europene pentru începerea negocierilor de aderare a Moldovei la UE vor fi îndeplinite în totalitate.

Șefa Parlamentului European, Roberta Metsola, a menționat în cadrul summit-ului CPE că este sigură că UE va deschide anul acesta negocierile de aderare cu Moldova. Ea a adăugat că UE este impresionată „de toți pașii întreprinși de autoritățile de la Chișinău pe calea europeană”.