Trump și amenințarea lui la adresa OMS

De ce amenință președintele Trump cu retragerea finanțării OMS de către SUA?

Presa americană crede în mare parte că ar fi vorba de o tentativă a șefului Casei Albe de a abate atenția opiniei publice de la modul deficitar în care el a gestionat criza coronavirus: din februarie până la jumătatea lui martie, el nu a luat în serios pericolul real al epidemiei. În acest sens, Donald Trump ar căuta un nou dușman în politica externă, iar acesta ar fi China. Un rol l-ar putea juca și reticența sa față de multilateralism și față de organizațiile internaționale.

Trump a amenințat deja anterior că SUA nu vor mai plăti taxele de membru la ONU și că ar putea părăsi NATO. "Wall Street Journal" scrie că ar fi vorba de o strategie prin care administrația Trump ar încerca să crească numărul de angajați americani la organizațiile internaționale la a căror finanțare contribuie America.

Care sunt reacțiile la amenințarea lui Donald Trump?

Criticile internaționale la adresa lui Trump sunt dure. Fostul premier britanic Gordon Brown, care cere crearea unui fel de guvern mondial pentru combaterea coronavirusului, a declarat pentru Deutsche Welle: "Pe 26 martie, Donald Trump a semnat după reuniunea G20 un comunicat prin care este consolidat mandatul OMS, este sporită finanțarea pentru reacții la catastrofe, se oferă fonduri mai mari pentru dezvoltarea unui vaccin și pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă țările în curs de dezvoltare. Nu este deci acum un pas logic făcut de președintele american. Este un gest de autodistrugere. Pentru că, dacă vrem să ne protejăm pe plan local, în Germania sau în SUA, atunci trebuie să acționăm la nivel global." Dacă acum, de exemplu, lăsăm singure statele africane, cu sistemele lor medicale subdezvoltate, avertizează Brown, atunci virusul s-ar putea întoarce într-un al doilea sau al treilea val.

Bill Gates, unul din cei mai mari donatori privați ai OMS, a scris pe Twitter: "Să oprești finanțarea OMS în timpul unei crize de sănătate globale este exact așa de periculos precum sună. Munca Organizației ajută la încetinirea răspândirii COVID-19, iar dacă această activitate încetează, ea nu poate fi înlocuită de nicio altă organizație similară. Lumea are acum mai mult ca oricând nevoie de OMS."

Critici la fel de dure vin de la organizații medicale și de cercetare din lumea întreagă. Iar șeful diplomației comunitare Josep Borrell a scris pe Twitter: "Regretăm adânc decizia SUA de a stopa finanțarea OMS. Nu există nicio justificare pentru această decizie, acum când este nevoie mai mult ca oricând de activitatea OMS." Iar ministrul de Externe german Heiko Maas nu crede că învinovățirile ajută acum: "Una din cele mai bune investiții este să majorăm fondurile ONU și mai ales ale OMS, care și așa este subfinanțată, de exemplu pentru a consolida capacitatea de dezvoltare și livrare a testelor și vaccinurilor."

Este nevoită OMS să-și întrerupă activitatea din cauza amenințării din SUA?

Este improbabil că amenințarea SUA va avea un efect imediat asupra activității OMS. Taxele anuale de apartenență la Organizație se încasează de regulă deja la 1 ianuarie, deci se presupune că au fost deja plătite. Nu se știe cum stă situația la contribuțiile voluntare pentru 2020. Este de așteptat însă, având în vedere că nu este vorba de sume foarte mari, ca eventuale găuri în bugetul OMS în timpul crizei coronavirus să fie acoperite printr-o eventuală acțiune de sprijin de urgență de la donatori privați și de stat.

Cum este finanțată OMS?

Organizația Mondială a Sănătății se finanțează prin taxe obligatorii de la statele membre, care se calculează în funcție de puterea economică a fiecărui stat în parte, prin contribuții voluntare de la țările doritoare și prin donații din mediul privat și de la ONG-uri. Doar aproximativ 20% din bugetul OMS vine din taxele obligatorii de apartenență, al căror nivel a fost înghețat de mai mulți ani și nu a fost adaptat la inflația din această perioadă.

Bugetul total al OMS pentru 2020 se ridică la 4,4 miliarde de dolari, ceea ce corespunde bugetului clinicii universitare din Geneva, orașul în care se află sediul OMS. De cel puțin 20 de ani este criticată tot mereu subfinanțarea Organizației Mondiale a Sănătății.

80% din buget provine din contribuții voluntare. Unul din donatorii privați cei mai importanți este cu 8% Fundația Bill Gates. În rândul statelor membre, principalul finanțator este Marea Britanie, urmată de Uniunea Europeană cu 6% și de Germania, cu 5%. Aceste contribuții ajung la 3,4 miliarde de dolari din bugetul OMS. În plus, Organizația suferă de când lumea și de pe urma întârzierii plăților.

SUA sunt menționate în acest context mereu drept principalul contributor la bugetul OMS. Este corect, pentru că taxele obligatorii de 235 de milioane de dolari plătite de americani și cele cam 200 de milioane din contribuții voluntare alcătuiesc cam 10% din bugetul total al OMS. Totuși, este vorba de sume mai degrabă mici pentru o organizație cu sarcini atât de extinse. Pe de altă parte, China plătește doar 86 de milioane de dolari la bugetul OMS, la care se adaugă contribuții voluntare de doar 10 milioane. Probabil că și această situație nedreaptă a provocat supărarea lui Donald Trump.

Cu ce se ocupă de fapt OMS?

Organizația Mondială a Sănătății se ocupă de o paletă extrem de extinsă de probleme și măsuri sanitare la nivel global.

    Observarea microbilor rezistenți la antibiotice

    Sănătatea femeilor, precum decesele mamelor la naștere în țările în curs de dezvoltare

    Campanii de vaccinare – o poveste de succes este combaterea poliomelitei

    Combaterea bolilor cronice

    Reacții de criză la izbucnirea unor boli

    Combaterea pandemiilor

    Directive generale privind un trai sănătos

    Recomandări pentru sistemele medicale

De ani buni este criticat faptul că OMS se ocupă de prea multe probleme individuale, în loc să se concentreze pe o serie de sarcini centrale și pe publicarea de principii și strategii de acțiune. Totuși, cele 194 de state membre par incapabile să ajungă la un acord cu privire la stabilirea unor priorități pentru OMS.

Critici la adresa OMS

Criticile la adresa Organizației Mondiale a Sănătății sunt la fel de vechi precum organizația însăși: ele afectează fiecare aspect al activității OMS, conducerea ei, amploarea netransparentă a sarcinilor OMS, lipsa de transparență a bugetului ei și acuzația de influențe politice asupra OMS.

Un exemplu actual vine de la François Godement, expert în Asia al think-tank-ului francez "Montaigne". El îl acuză pe directorul general al OMS, Tedros Ghebrayesus, că ar fi acceptat fără critici declarațiile și informațiile furnizate de China la începutul epidemiei de coronavirus, acționând prin urmare cu întârziere. Critici similare au formulat și diverse organizații de cercetare.

OMS depinde însă de cooperarea voluntară a statelor membre: experții OMS au primit abia pe 12 februarie permisiunea de a se deplasa la Wuhan, pentru a studia la fața locului extinderea epidemiei. Înainte de această dată, OMS a fost obligată practic să se bazeze doar pe informațiile furnizate de Beijing.