În căutare de aliaţi

Premierul Greciei ştie că nu va reuşi să obţină nimic de unul singur în negocierile privind datoriile ţării. Purtătorul de cuvânt al guvernului de la Atena, Gabriel Sakellaridis, a răspuns în următorii termeni avertismentelor ministrului federal al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, care a afirmat că germanii nu se vor lăsa şantajaţi: "Negocierile nu se referă numai la Grecia sau Germania, ci la Europa ca întreg". Atena încă îşi mai caută tonul potrivit.

După ce ministrul elen de Finanţe, Yanis Varoufakis, a anulat brusc cooperarea cu reprezentanţii creditorilor internaţionali (UE, FMI şi BCE) provocând, astfel, agitaţie în toată lumea, premierul Tsipras s-a străduit să îndulcească tonul anunţând că îşi doreşte "o soluţie la fel de avantajoasă pentru Grecia cât şi pentru Europa".

În urma unei întrevederi avute cu omologul său francez, Michel Sapin, pe 1 februarie la Paris, Varoufakis s-a declarat împotriva unui conflict de interese între ţările din nordul şi sudul Europei, marcat de criză. În cadrul negocierilor, Atena, Parisul şi Berlinul se vor afla de aceeaşi parte a baricadei - a dat asigurări ministrul de Finanţe elen. De partea opusă nu vor sta Franţa sau Germania, ci "problema comună", a mai declarat Varoufakis care şi-ar dori o întâlnire şi cu ministrul german Schäuble.

În campania electorală, însă, intenţiile erau altele. Un executiv de stânga urma să pună capăt politicii de austeritate impuse de Berlin - promiteau reprezentanţii Syriza. Publicaţia elenă To Vima consideră că, şi-n ziua de azi, "Tsipras e într-un război contra lui Merkel şi a Europei conservatoare".

Franţa şi Italia în vizor

În vederea formării unei alianţe contra politicii de austeritate, doi potenţiali parteneri ar fi Franţa şi Italia. E, cel puţin, ceea ce a declarat într-o emisiune televizată secretarul de stat şi apropiatul lui Tsipras, Nicos Pappas. În perioada imediat următoare, premierul Greciei se va afla în vizită în cele două ţări, dar şi în Cipru, iar strategia sa va da roade - este convins Pappas. "Vom folosi toate posibilităţile de a stabili contacte şi de a încheia alianţe", a mai spus el.

Tsipras investeşte mai ales în alianţa cu preşedintele francez Francois Hollande, notează publicaţia To Vima. Hollande se află sub presiunea populistei de dreapta Marine Le Pen, astfel încât îi este imposibil să refuze o soluţie de compromis în privinţa Greciei - scrie jurnalista Dimitra Kroustalli.

Prima sa vizită în străinătate, premierului grec o efefctuează, luni, în Cipru. De la preşedintele conservator cipriot, Nicos Anastasiades, Tsipras aşteaptă ajutor pentru plănuita sa alianţă contra politicii de austeritate. În trecut, preşedintele Ciprului i-a refuzat predecesorul său, Antonis Samaras, orice susţinere în acest sens.

La Nicosia, întrebarea dacă Anastasiades va rămâne în continuare rezervat sau va da curs rugăminţii lui Tsipras a generat dezbateri aprinse. "Modificarea clauzelor privind rambursarea datoriilor Greciei ar putea avea efecte benefice şi asupra altor ţări europene supraîndatorate care ar cere să fie tratate în acelaşi mod", explică Stavros Tombazos de la Universitatea Cipru.

Spania şi Syriza

Din partea Spaniei, Tsipras nu prea are parte de ajutor. Guvernul de centru dreapta de la Madrid s-a distanţat de solicitările formaţiunii Syriza. Ministrul de Finanţe, Luis de Guindos, a ţinut să sublineze că Spania a ajutat deja Grecia cu 26 de miliarde de euro. La rândul său, nici premierul portughez Pedro Passos Coelho nu-i va ţine isonul omologului grec.

Şeful guvernului de la Atena se poate baza numai pe partidul de stânga "Podemos" - varianta spaniolă a Syriza. Podemos începe să urce în sondaje şi, încurajat de succesul lui Tsipras, şeful formaţiunii spaniole, Pablo Iglesias, speră la un salt semnificativ după alegerile legislative din noiembrie. În cazul unei victorii, Syriza ar putea spera la sprijinul Podemos în alianţa contra politicii de economii.

Cu toate acestea, în ultimele zile, Podemos a început să se distanţeze vizibil de tovarăşii greci: "Suntem ceva mai rezervaţi fiindcă situaţiile celor două ţări sunt diferite. Spania e mai puternică şi are o capacitate mai mare de reacţie la criză", a afirmat vicepreşedintele partidului Podemos, Íñigo Errejón, în paginile publicaţiei El Pais.