Protejarea Europei de Trump și consolidarea securității

În timp ce Polonia se pregătește să preia președinția rotativă a UE pentru șase luni, la 1 ianuarie, firele pânzei de păianjen a diplomației europene se reunesc la Varșovia mai des decât de obicei.

Președintele francez Emmanuel Macron s-a aflat joi în capitala poloneză, la doar câteva zile după întâlnirea trilaterală de la Paris cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele ales al SUA, Donald Trump.

Vizita liderului de la Paris a avut o importanță aparte pentru prim-ministrul polonez Donald Tusk, într-un moment critic atât pentru Polonia, cât și pentru Europa.

Confruntat cu vidul de putere din Germania, rezulat în urma prăbușirii, luna trecută, a guvernului de coaliție, cu dreapta radicală aflată la putere în Europa Centrală și de Est și cu întoarcerea iminentă a lui Trump la Casa Albă, premierul polonez Donald Tusk și-a îndreptat atenția spre nordul și vestul bătrânului continent.

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, țară vecină cu Polonia, lipsește cu desăvârșire de pe lista întâlnirilor recente ale liderilor polonezi.

Cooperarea mai strânsă cu țările nordice nu este suficientă

După ce a participat pentru prima dată la summitul NB8 al celor opt țări nordice și baltice desfășurat în Suedia în urmă cu două săptămâni, Tusk a sugerat că Polonia este dispusă să își extindă cooperarea cu țările nordice și baltice.

Însă după cum explică analistul suedez Gunilla Herolf pentru DW, țările nordice și baltice sunt prea slabe pentru a rezista singure în fața activităților ostile ale Rusiei. El amintește de recentul incident din Marea Baltică unde au fost secționate cabluri subacvatice.

Același lucru este valabil și pentru Polonia, care, în pofida cheltuielilor sale militare ridicate (4,2% din PIB în acest an și 4,7% anul viitor), nu își poate asuma singură rolul de cel mai mare furnizor de securitate din Europa.

Este nevoie de o forță europeană serioasă

Tusk ar putea dori ca prin constituirea unei coaliții europene pro-ucrainene și pro-apărare, rolul țării sale în asistarea Ucrainei să devină mai vizibil pentru Occident, iar apelurile poloneze pentru finanțarea de către UE a fortificațiilor de-a lungul frontierei de est a Poloniei să fie mai convingătoare.

"Cu excepția Regatului Unit, țară care nu este membră a UE, o astfel de coaliție nu ar beneficia de un actor european cu greutate. Însă în momentul în care aduci lângă tine Franța, lucrurile încep să arate complet diferit", a declarat pentru DW analistul polonez Pawel Zerka, de la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) din Paris.

"Franța joacă un rol constructiv și important în sprijinul occidental pentru Kiev. Fără Paris, coaliția celor dispuși să ajute Ucraina ar fi mai predispusă la dizolvare", crede Zerka.

Importanța frontierei estice a UE

Tusk a subliniat între altele importanța consolidării frontierei de est a Poloniei: "Pentru a o spune direct, Polonia poartă cea mai mare povară dintre țările UE în ceea ce privește războiul din Ucraina. Principalul centru de asistență se află în Polonia și vreau să amintesc tuturor celor din Europa și de la Kiev că Polonia și-a asumat povara apărării frontierei estice a UE", a spus el.

Importanța Poloniei în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina nu i-a scăpat nici președintelui francez, după cum remarcă analiștii.

"Macron a venit la Varșovia nu pentru că Polonia a devenit dintr-o dată o superputere, ci pentru că este o țară esențială. Polonia se învecinează cu Ucraina, preia în curând președinția Consiliului UE și este una dintre puținele țări mari din UE cu un guvern stabil - spre deosebire de Germania", a declarat Zerka pentru DW.

Niciun plan pentru o forță europeană de menținere a păcii

Pe fondul problemelor sale politice interne, președintele francez este, ca întotdeauna, dispus să joace un rol proeminent în politica europeană.

Macron i-a transmis lui Tusk - pe care l-a numit "prieten" și căruia i s-a adresat cu "dragă Donald" - un mesaj de sprijin și respect, două aspecte pe care Occidentul știe că autoritățile poloneze le apreciază.

Tusk a dezavuat categoric zvonuri recent apărute în presă, potrivit cărora Polonia și Franța ar purta deja discuții cu privire la staționarea unei forțe multinaționale de 40.000 de trupe de menținere a păcii în Ucraina după un acord de pace viitor, cu Polonia la cârma uneia dintre brigăzi.

Trimiterea de soldați occidentali pe teritoriul ucrainean nu este o idee nouă. Macron a pomenit despre acest lucru încă din februarie și l-a repetat în noiembrie în cadrul unei întâlniri cu premierul britanic Keir Starmer.

"Deciziile privind acțiunile poloneze vor fi luate la Varșovia și numai la Varșovia. Deocamdată nu planificăm astfel de acțiuni. Vom lucra cu Franța și cu alții la soluții care, în primul rând, vor proteja Europa și Ucraina de o reluare a conflictului, în cazul în care se poate ajunge la un acord privind un armistițiu și, eventual, la pace".

Consolidarea relațiilor dintre Polonia și Franța

Tusk și Macron au anunțat că noul tratat bilateral polono-francez va fi semnat în timpul președinției poloneze a Consiliului UE în orașul francez Nancy, un loc simbolic al prieteniei dintre cele două țări.

Macron și Tusk au convenit și asupra altor aspecte, subliniind de pildă că niciun acord privind Ucraina nu trebuie încheiat fără Ucraina.

Cei doi oficiali au condamnat recentele interferențe electorale din Moldova, Georgia și România. Macron a subliniat că Vestul este conștient de atacurile hibride ale unor entități legate de Rusia și a accentuat importanța securității cibernetice. La rândul său, Tusk și-a exprimat convingerea că "alegătorii sunt cei care stabilesc președinții în Polonia și în Franța, nu Kremlinul și nu Putin".

Europa, Polonia și Ucraina la adăpost de Trump

Macron și Tusk sunt conștienți și de influența pe care atât președintele rus, cât și cel american o au asupra securității Europei.

Un alt motiv al vizitei lui Macron la Varșovia a fost acela de a vorbi despre despre recenta sa întâlnire cu Trump și Zelenski la Paris.

Potrivit lui Macron "administrația Trump și-a manifestat dorința de a încerca să schimbe cursul acestui conflict", motiv pentru care europenii "trebuie să colaboreze îndeaproape cu administrația SUA, evident în strânsă legătură cu ucrainenii, pentru a găsi o cale posibilă care să țină cont de interesele Ucrainei și ale Europei și de suveranitatea acesteia".

Dacă există un loc în care ideea lui Macron de a face Europa direct responsabilă financiar și militar pentru propria securitate și cea a Ucrainei ar fi primită cu aplauze, acesta este Casa Albă a lui Trump.

Președintele american ales a declarat că există posibilitatea ca ţara sa să părăsească NATO, dar că ar rămâne "categoric" în NATO dacă SUA sunt tratate corect și dacă ceilalți membri ai alianței își plătesc partea lor.

Oferindu-i președintelui ales ocazia de a reveni cu fast pe scena internațională în timpul festivităților de redeschidere a catedralei Notre Dame, Parisul speră să se restabilească ca actor-cheie în relațiile transatlantice.

Dacă acest plan va da roade, cooperarea strânsă cu Franța ar fi neprețuită pentru actualul guvern polonez, care este perfect conștient că Trump nu vede în Varșovia un aliat cheie. Prin urmare, Polonia ar putea avea nevoie de Macron ca intermediar în încercarea de a obține ceea ce dorește de la Trump.