UE: Disputa cu Polonia şi Ungaria se amplifică
19 iulie 2021"Nu putem accepta aşa ceva, este inacceptabil!" Didier Reynders, comisarul european al Justiţiei, nu şi-a ascuns nemulţumirea faţă de sentinţa Curţii Constituţionale din Polonia. În faţa miniştrilor Justiţiei din statele UE, el a anunţat, cu ocazia unei reuniuni informale sub preşedinţie slovenă, intenţia Comisiei Europene de a verifica noi proceduri împotriva Poloniei, pentru a asigura ordinea de drept în UE care a ajuns să fie periclitată. Curtea Constituţională a Poloniei a decis joi că o sentinţă a Curţii Europene de Justiţie, privind Camera Disciplinară pentru Judecători din Polonia, nu este valabilă.
Ministrul olandez al Justiţiei, Sander Dekker, s-a arătat în oraşul sloven Brdo, în margiena reuniunii cu omologii săi europeni, revoltat că Polonia subminează principiul statului de drept la nivelul întregii UE, dacă nu mai recunoaşte sentinţe ale Curţii Europene de Justiţie. "Aceasta nu funcţionează decât ca un întreg. Nu îţi poţi alege doar ce îţi convine. Statul de drept este baza pe care trebuie să o aplicăm cu toţii." El a adăugat că statul de drept este de mai multă vreme periclitat în Polonia. "Ştim cu toţii că judecătorii care pronunţă aceste sentinţe au fost numiţi în funcţie de guvernul actual", a mai afirmat Dekker.
Lambrecht: "Normele UE trebuie impuse"
Ministra germană a Justiţiei, Christine Lambrecht, a calificat clar poziţia Comisiei Europene şi sentinţele Curţii Europene de Justiţie împotriva Ungariei şi Poloniei. "Acestea sunt corecte şi trebuie acum impuse. Aceasta este sarcina în următoarele săptămâni şi luni: trebuie să avem grijă ca statul de drept să fie o valoare obligatorie şi nu simple vorbe goale", a afirmat ea.
Lambrecht aşteaptă de la Comisia Europeană impunerea sentinţelor Curţii Europene de Justiţie în toate statele membre. Şi Germania este afectată de o astfel de sentinţă. Comisia Europeană a depus plângere împotriva Germaniei deoarece Curtea Constituţională de la Karlsruhe refuză recunoaşterea unei sentinţe a Curţii Europene de Justiţie din mai 2020 privind achiziţiile obligaţiunilor de stat de către Banca Centrală Europeană.
Comisia Europeană va depune plângeri în continuare
Comisarul Didier Reynders a anunţat de asemenea că diversele proceduri de sancţionare a Poloniei, dar şi a Ungariei, îşi vor urma cursul. "Avem multe posibilităţi. Poate că ne vom adresa iarăşi Curţii Europene de Justiţie şi vom cere sancţiuni financiare. Purtăm consfătuiri legate de mijloacele financiare din Fondul de Reconstrucţie. Verificăm aplicarea reformei Justiţiei în Polonia. Avem la dispoziţie numeroase unelte", a afirmat el. Una din acestea este condiţionarea plăţii fondurilor europene de respectarea normelor statului de drept în ţara beneficiară. Acest aspect tocmai se verifică în cazul Poloniei şi Ungariei, a confirmat Reynders, care intenţionează să prezinte săptămâna aceasta un raport pe această temă.
"Să discutăm depre bani"
"Vrem să discutăm la modul cel mai serios despre bani", a spus ministrul olandez al Justiţiei, Sander Dekkers, fiindcă "o sumedenie de bani iau calea Poloniei şi Ungariei". Polonia a cerut 36 de miliarde de euro din fondul de reconstrucţie post-pandemie al UE, iar Ungaria a solicitat 7,2 miliarde din acelaşi fond. Dekkers a subliniat că miza este funcţionarea întregii UE, iar banii nu pot fi viraţi decât în condiţiile încrederii şi respectului reciproc.
Ministrul polonez al Justiţiei nu a participat la reuniunea informală de la Brdo, mulţumindu-se să-şi trimită un reprezentant. Ministra ungară a Justiţiei, Judit Varga, a fost în schimb prezentă. Împotriva ţării ei Comisia Europeană a iniţait o procedură de sancţionare pentru discriminarea homosexualilor şi lesbienelor printr-o nouă lege "împotriva propagandei homosexuale" în educaţia copiilor. Responsabila ungară a respins criticile la adresa legii în cauză, afirmând că aceasta apără drepturile copiilor şi părinţilor în procesul de educare şi nu aduce atingere valorilor fundamentale europene. Răspunzând unei întrebări din partea DW, Judit Varga a subliniat că legea nu are nimic comun cu plăţile din fondul european de reconstrucţie. "Să nu amestecăm chestiuni politice, ideologice, cu chestiunile financiare. Europa are nevoie de reconstrucţie. Aceşti bani li se cuvin cetăţenilor ungari, care au muncit pentru ei", a subliniat responsabila.
Varga: Statul de drept nu este periclitat în Ungaria
Comisia Europeană verifică în prezent planul de reconstrucţie prezentat de Ungaria şi a exprimat deja dubii legate de corecta plată a fondurilor europene în Ungaria. Judit Varga s-a declarat nemulţumită de această verificare atât de îndelungată. "Până acum am fost foarte toleranţi şi răbdători", a declarat ea. Statul de drept nu este periclitat în niciun fel în Ungaria, care "este o democraţie vie. Vă rog să veniţi în Ungaria, să vedeţi. Lăsaţi cetăţenii ungari să decidă cu privire la propria lor democraţie", a conchis Varga.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a pus joi sub semnul întrebării competenţa Comisiei Europene în privinţa respectării statului de drept. "Nu pot permite ca Polonia să fie tratată într-un mod special, nefavorabil, să fie discriminată. În tratatele europene nu scrie nimic despre transferul către UE a competenţei unui stat naţional de a-şi reforma sistemul de justiţie." Astfel, se aşteaptă ca disputa dintre centrala UE din Bruxelles şi guvernele şi instanţele din Polonia şi Ungaria să se amplifice în continuare.