UE vrea să sprijine Ucraina în continuare

Dezbaterea de miercuri din Parlamentul European vizând războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu s-a desfăşurat nici pe departe în aceeaşi atmosferă emoţionantă ca şi cu o săptămână în urmă, când instituţia a fost vizitată de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Joia trecută băncile sălii de plen de la Bruxelles au fost pline. Peste tot fusese arborat drapelul Ucrainei. S-au intonat imnuri, au fost ovaţii în picioare, s-au vărsat lacrimi. De această dată sala de plen de la Strasbourg a fost pe jumătate goală. Retrospectiva unui an de la debutul invaziei ruse în Ucraina şi a consecinţelor rezultate din asta pentru Europa s-a făcut rutinat. Oratorii marilor familii politice, de la verzi la conservatori au repetat următorul mesaj: Ucraina trebuie ajutată cu toate mijloacele, atâta timp cât este necesar. Rusia nu are voie să câştige acest război, în care Ucraina apără şi libertatea tuturor europenilor.

"Să ne ţinem promisiunile"

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut bilanţul ajutoarelor UE şi ale statelor membre, militare, financiare şi de sprijinire a refugiaţilor, din ultimele 12 luni, care se cifrează la 67 de miliarde de euro. Ajutoarele vor continua şi în acest an. Statul ucrainean va fi menţinut în funcţiune şi cu ajutor bugetar regulat de la Bruxelles. "Am făcut Ucraina capabilă de acţiune, şi în ceasul cel mai întunecat", a declarat Von der Leyen, adăugând: "Noi ne ţinem promisiunile." Dar UE poate chiar să facă mai mult, şi de aceea va uşura accesul Ucrainei la piaţa comună europeană. Un drum rapid de integrare a Ucrainei în UE  - pe aceasta îşi întemeiază speranţele oamenii de acolo.

Al 10-lea pachet de sancţiuni

Von der Leyen nu a prezentat un orar concret de iniţiere a negocierilor de aderare cu Ucraina. Preşedintele Volodimir Zelenski a insistat ca aceste negocieri să debuteze încă în acest an. În schimb, preşedinta Comisiei Europene a prezentat un al 10-lea pachet de sancţiuni împotriva agresorului rus. Ambasadorii statelor UE au purtat miercuri consultări la Bruxelles, legate de asta. Pachetul conţine bariere comerciale pentru echipamente care pot fi folosite şi în scop militar  şi pentru componente electronice, în valoare de 12 miliarde de euro.

Pentru prima dată sunt sancţionate şapte firme din Iran, care livrează Rusiei drone. În plus vor fi luate măsuri împotriva unor firme-fantomă ruse, care au fost înfiinţate în Orientul Mijlociu pentru eludarea embargoului pe produse petroliere din Rusia. Pe mările şi oceanele lumii circulă în continuare petroliere ruseşti sub pavilionul Republicii Cipru, membră a UE, trecute de formă pe numele unor firme din Dubai. Averile oligarhilor ruşi vor fi mai bine detectate şi vor fi îngheţate. Iar oamenii care fac în internet propagandă în favoarea Rusiei vor fi puşi pe o listă şi sancţionaţi. Noile sancţiuni urmează să intre în vigoare de preferinţă înaintea datei de 24 februarie, când se împlineşte un an de la începutul războiului, în coordonare cu statele membre ale G7.

În general sancţiunile sunt eficiente, a asigurat Von der Leyen. Economia rusă suferă, dar durează până când sancţiunile dau roade, a declarat şi însărcinatul UE pentru politică externă, Josep Borell. Rusia şi-a pierdut principalii clienţi pentru energie, cei din Europa. Încasările din vânzarea gazelor scad, datoriile de stat cresc şi deficitul comercial cu restul lumii este la fel, în creştere, a anunţat cu satisfacţie Borell.

UE nu este şantajabilă

Preşedintele Vladimir Putin a pierdut "războiul energetic" fiindcă Europa a reuşit să devină independentă de livrările din Rusia, a mai declarat Von der Leyen. "Încercarea lui Putin de a ne şantaja a eşuat complet. Acestea sunt veşti bune!"

Ceva mai îngrijorat s-a arătat Josep Borell de evoluţia lucrurilor, la un an de la invazia rusă în Ucraina. În prezent, situaţia este critică pentru armata ucraineană, pe fundalul ofensivei ruse. Europa a ezitat în ultimele luni prea mult să trimită arme în Ucraina, a spus el. "Am ajutat Ucraina cât am putut de bine, dar în opinia mea nu a fost suficient."

Ucraina are nevoie de mai multă muniţie şi instrucţie pentru trupele sale. Europa trebuie să-şi extindă industria de armament şi să se înarmeze. "Acest război de uzură va fi câştigat cu logistică şi informaţii", a subliniat Borell. Războiul are un preţ pentru Europa, şi acest preţ trebuie plătit pentru  libertate, a mai adăugat el.

Arme şi diplomaţie

Josep Borell a respins teza că livrările de arme către Ucraina prelungesc războiul şi împiedică negocierile de pace. Paralel cu livrările de arme trebuie avansate iniţiative diplomatice. "Dar până acum toate încercările de a sta de vorbă cu Putin au eşuat." Ucraina trebuie să câştige acest război, fiindcă "o victorie a Rusiei ar fi o ameninţare îngrozitoare pentru noi", a conchis el.

Europedutatul de stânga din Irlanda, Mick Wallace, a avertizat că s-ar putea ajunge la un război nuclear dacă UE sprijină obiectivele de război ale Ucrainei. Preşedintele ucrainean Zelenski vrea doar mai multe arme şi nu face niciun efort pentru a se ajunge la pace, a afirmat Wallace.

Dar majoritatea celor 705 eurodeputaţi au părut să-i dea dreptate ecologistei germane Terry Reintke. Ea a declarat că deşi oameni din ţara ei văd lucrurile altfel, armele nu prelungesc războuiul. "Armele nu exclud negocierile. Nu livrările de arme prelungesc războiul, ci Putin", a afirmat ea. "Nu va exista o întoarcere la status quo ante -  nu cu Rusia din prezent. Întreaga situaţie de securitate s-a modificat în Europa. O lume schimbată are nevoie de răspunsuri noi, nu de vechea flaşnetă", a concluzionat Reintke.