UE vrea noi sancţiuni împotriva Belarus

Predaţi toate telefoanele mobile sau măcar închideţi-le! Aceasta li s-a cerut şefilor de stat şi de guvern europeni şi colaboratorilor apropiaţi la intrarea în sala de şedinţe a clădirii Europa din Bruxelles, securizată fonic. Aceasta pentru a nu se transmite via tweet sau sms mesaje în afară în timpul consfătuirilor privind Republica Belarus, fiindcă practica s-a încetăţenit în ultima vreme. Această rugăminte insistentă făcută de preşedintele Consiliului UE, Charles Michel, a fost probabil menită şi să sublinieze dramatismul momentului şi importanţa deciziilor care vor fi luate. Abia la sfârşitul consfătuirilor secrete a fost publicat un text comun al UE, prin care statele membre reacţionează unitar la aterizarea silită, duminică, a unui avion de pasageri irlandez pe aeroportul din Minsk şi arestarea unui adversar al regimului şi a partenerei sale.

UE cere eliberarea arestaţilor

În cursul cinei comune, şefii de stat şi de guvern au aprobat o listă cu sancţiuni opţionale diverse, care urmează a fi perfectate de Comisia UE şi de consiliul ministerial al statelor membre pentru a putea intra formal în vigoare. În plus, UE cere eliberarea imediată a ziaristului arestat, Roman Protasevici, şi a prietenei sale, rusoiaca Sofia Zapega. Pe canalul de ştiri Telegram a apărut un material video în care Protasevici declară că este cercetat în stare de arest. Nu este clar cum a fost filmat acel mesaj şi dacă a fost înregistrat de bună voie. Trebuie menţionat că apeluri similare ale UE, de eliberare a protestatarilor antiguvernamentali arestaţi în Belarus în decursul lunilor trecute, nu au avut niciun efect.

Limbaj dur

UE condamnă "cât se poate de ferm" aterizarea forţată a avionului Ryanair care efectua cursa Atena - Vilnius. Securitatea aviaţiei civile a fost pusă în pericol. Organizaţia Aeronautică Internaţională ar trebui să cerceteze această "acţiune inacceptabilă şi fără precedent", se arată în declaraţia participanţilor la summit-ul european. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre "răpire" şi "nedreptate strigătoare la cer". Premierul polonez Mateusz Morawiecki a acuzat regimul din Belarus că practică "terorismul de stat". Cancelara Angela Merkel a calificat la rândul ei motivele prezentate de guvernul de la Minsk pentru forţarea aterizării aeronavei cu ajutorul unui avion de luptă drept "lipsite total de credibilitate".

Autorităţile belaruse au afirmat că au fost avertizate de existenţa unei bombe la bordul avionului Ryanair în timp ce acesta traversa spaţiul aerian al ţării. După aterizare nu s-a găsit însă nicio bombă. Doar opozantul belarus şi prietena sa au fost coborâţi din avion şi reţinuţi. Acum "vremea retoricii a trecut", consideră preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, prezent la reuniunea de la Bruxelles.

Interdicţie de aterizare pentru compania aeriană belarusă

UE intenţionează să interzică companiei belaruse de transport aerian "Belavia" decolările şi aterizările în cele 27 de state membre. Belavia operează zboruri regulate, între altele, la Amsterdam, Barcelona, Stockholm şi Bruxelles şi asigură legături nu doar spre Minsk, ci şi spre Asia Centrală şi Rusia. Liniilor aeriene internaţionale li s-a cerut să nu mai tranziteze spaţiul aerian belarus. Astfel, ţara nu va mai încasa taxa de survol. Companiile aeriene internaţionale vor trebui să accepte rute ocolitoare şi costuri mai mari. Lufthansa a comunicat deja luni seară că va ocoli pentru moment spaţiul aerian belarus.

Se analizează extinderea sancţiunilor

UE intenţionează să sancţioneze şi alte persoane din anturajul dictatorului Alexander Lukaşenko cu interdicţia pătrunderii în spaţiul comunitar şi îngheţarea averilor aflate în UE. Pe această listă se află deja 80 de persoane acuzate că oprimă opoziţia democratică din Belarus. Şi Lukaşenko personal este deja afectat de sancţiuni.

Noutatea este următoarea: UE intenţionează să verifice posibilitatea unor sancţiuni "ţintite" împotriva unor ramuri economice întregi. UE este cel de-al doilea partener comercial, ca mărime, al Republicii Belarus, dar volumul schimbului de mărfuri este relativ redus, de 11 miliarde de euro anual. Belarus exportă în UE preponderent lemn, materiale de construcţii şi produse chimice, importând echipamente şi utilaje, mai ales din Germania. UE trebuie desigur să verifice mereu ce efecte vor avea posibilele sancţiuni şi cine va fi cel mai grav afectat de ele: guvernanţii sau cetăţenii de rând, după cum a subliniat un diplomat european înaintea consultărilor la vârf.

Spre deosebire de UE, SUA au decis deja noi sancţiuni împotriva Republicii Belarus. În declaraţia summit-ului european nu se vorbeşte nici de "opţiunea nucleară", constând în decuplarea Republicii Belarus de sistemul bancar internaţional SWIFT. Această sancţiune a fost instituită de SUA împotriva Iranului. Belarus, o ţară fără ieşire la mare, poate evident folosi în continuare portul Kleipeda din Lituania pentru exporturile sale. Belarus rămâne în legătură cu UE prin anumite proiecte, cum ar fi construcţia unei autostrăzi, schimburile de studenţi sau facilităţi de acordare a vizelor. În viitorul apropiat nu se vor mai aloca însă fonduri pentru investiţii de la Bruxelles. "Un program economic în valoare de trei miliarde de euro va fi amânat până când Belarus va respecta normele democratice", a declarat Ursula von der Leyen.

Taxe vamale şi cote, de exemplu pentru textile, există de multă vreme în relaţiile comerciale ale UE cu Belarus, fiindcă ţara face parte din uniunea vamală cu Rusia. Belarus, care nu este  membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, nu mai beneficiază deja din 2007 de statutul unei "ţări privilegiate" potrivit criteriilor OMC, pe care UE îl acordă statelor cu care încheie parteneriate. De aceea "piuliţa taxelor vamale nu mai poate fi strânsă prea mult", după cum a recunoscut un diplomat european la Bruxelles.

Rusia în vizor

Cel mai important partener comercial şi aliat politic al dictatorului din Belarus este preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. De fapt, Lukaşenko nu întreprinde nimic fără aprobarea Kremlinului, consideră la unison şefii de stat şi de guvern europeni.

De aceea este cu atât mai importantă definitivarea unei strategii clare în raport cu Federaţia Rusă. Relaţiile UE-Rusia traversează o criză profundă din pricina conflictului din Ucraina, a anexării Crimeei şi a otrăvirii unor opozanţi ruşi, după cum reiterează miniştrii de Externe europeni. De partea cealaltă, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, intenţionează să ignore pe viitor UE. Şefii de stat şi de guvern europeni au decis din nou să se lase ghidaţi de un plan în cinci puncte de îmbunătăţire a relaţiilor mutuale. Aceste cinci puncte există deja din 2016, dar nu au fost transpuse în practică până acum.

Este vorba de: 1. aplicarea deplină a procesului de pace de la Minsk în privinţa Ucrainei, 2. întărirea UE în faţa ameninţărilor din Rusia, cibernetice şi militare, 3. relaţii mai strânse cu statele vecine Rusiei, 4. cooperare selectivă în anumite sectoare, cum ar fi exporturile de energie, combaterea terorismului sau zborurile spaţiale şi 5. mai mult contact între societăţile civile din UE şi Rusia.

O oarecare speranţă se pune în posibila întâlnire la vârf a noului preşedinte al SUA, Joe Biden, cu omologul său rus Vladimir Putin. Poate că această întâlnire, care se pregăteşte, probabil, în culise, dar care nu este confirmată încă oficial, va putea produce un dezgheţ în relaţiile Rusiei cu Occidentul.