UE vrea să oprească "exportul de terorişti" către Siria şi Irak
6 decembrie 2014
La Frankfurt a fost condamnat, în premieră, un adolescent german acuzat de apartenenţă la gruparea teroristă "Statul Islamic". Băiatul în vârstă de 19 ani, ai cărui părinţi au rădăcini kosovare, a plecat în Siria, s-a alăturat SI şi a revenit, acum un an, în Germania. Miniştrii de Interne din UE estimează că, în acest moment, din armata teroristă a "Statului Islamic" fac parte aproximativ 3000 de europeni. În context, la Bruxelles s-a luat decizia de a fi pedepsită nu doar apartenenţa la o organizaţie teroristă, cum a fost cazul tânărului din Frankfurt, ci şi vizitarea bazelor de antrenament din Irak sau Siria.
Din acest punct de vedere, ţările din UE se obligaseră anterior, în cadrul rezoluţiei 2178 a Consiliului de Securitate al ONU, să înăsprească legea. Ministrul federal al Justiţiei, social-democratul Heiko Maas a declarat că doreşte prezentarea unui proiect legislativ în acest sens înainte de 2015.
Giles de Kerchove, coordonatorul UE pentru lupta antiteroristă, a atras însă atenţia oficialilor europeni că legislaţia trebuie modificată rapid în toate statele membre. În afară de Franţa şi Germania, puţine ţări au făcut acest lucru.
De Kerchove a declarat că una dintre cele mai stringente probleme este cea cauzată de "exportul" de terorism via "foreign fighters". De asemenea, mai spune oficialul, trebuie combătută şi propaganda "Statului Islamic", care a găsit un teren foarte fertil pe reţelele de socializare, precum Facebook, Twitter şi Google. În acest sens, UE poartă deja discuţii cu reprezentanţii acestor companii.
Aproximativ 500 de tineri mercenari din Germania, 300 din Belgia şi 350 din Suedia au ajuns în zona de conflict tranzitând Turcia. Europenii reprezintă 10 la sută din totalul luptătorilor "Statului Islamic".
Ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, a declarat la Bruxelles că s-ar putea încerca integrarea în societate a unora dintre mercenarii reîntorşi în Germania, dacă aceştia "se pocăiesc" cu adevărat. Însă consecinţele legii nu pot fi evitate. "Procurorii nu pot spune: pari a fi unul dintre cei care regretă, aşa că nu te vom ancheta. Legea este valabilă pentru toată lumea, inclusiv pentru cei care pleacă şi se întorc", a spus de Maiziere.
Oficialii europeni admit în schimb că, oricât de eficientă ar părea o atare măsură, interdicţia de a părăsi ţara pentru a lua parte la acţiuni teroriste, nu ajută la nimic, dacă nu există controale riguroase şi eficiente la graniţă.
Momentan, un poliţist de frontieră din Franţa sau Bulgaria, nu poate stabili dacă un călător cu paşaport german este suspectat de mercenariat în ţara lui de origine. Nici măcar consultarea sistemului informativ al zonei Schengen nu-i va oferi informaţii suplimentare despre respectiva persoană, informaţiile despre "călătorii terorişti", recte "foreign fighters" nefiind cuprinse în baza de date. Din acest motiv, afirmă ministrul german de Interne, "este important ca poliţistul de frontieră să poată afla pe cine are în faţa lui, atunci când verifică un document de călătorie".
Unii diplomaţi europeni spun însă că adaptarea tehnică, precum şi modificarea legislaţiei în domeniu, deja decise la nivelul Uniunii Europene, vor mai dura câteva săptămâni sau poate chiar luni de zile.