Un atlet oţelit şi demolarea ştiinţei româneşti

Postul naţional de radio german Deutschlandradio semnala luni demisia în bloc, la Bucureşti, a membrilor Consiliului Naţional al Cercetării, respectat organism românesc menit, potrivit site-ului Hotnews, să asiste Ministerul Educaţiei în „coordonarea , finanţarea, monitorizarea şi evaluarea activităţilor de cercetare ştiinţifică din România."

Site-ul postului de radio german reproduce şi principalele motive ale protestului oamenilor de ştiinţă români. Aflăm despre „înjumătăţirea bugetului” alocat savanţilor români, tăiere care „pune în pericol sute de proiecte de cercetare”, ca şi despre modificarea regulilor de atribuire a proiectelor, reguli menite, (până la schimbarea lor de către puterea USL-istă), să împiedice nepotismul şi corupţia în atribuirea lor.

Deutschlandradio relevă că, potrivit declaraţiilor membrilor demisionari ai Consiliului Naţional al Cercetării, aceste modificări „discreditează ştiinţa românească”.

Presa germană se mai ocupă intens de apropiatul debut al procesului intentat inculpatei Beate Zschäpe, ultimul membru, în viaţă, al terţetului neonazist clandestin, intitulat Subterana Naţional-Socialistă, precum şi complicilor ei. Grupul, cunoscut în Germania sub prescurtarea "NSU" e acuzat de asasinarea, din rasism şi xenofobie, a cel puţin zece persoane, în majoritatea lor imigranţi de origine turcă, în răstimp de aproximativ un deceniu.

Nu puţine ziare comentează în context succesul repurtat la Curtea Constituţională germană de ziarul turcesc, Sabah. Cotidianul depusese plângere împotriva refuzului Curţii regionale din München, la care se judecă procesul NSU, de a aloca ziariştilor şi politicienilor turci locuri în sala de judecată. Curtea conferise aceste locuri reprezentanţilor presei în ordinea cererilor de acreditare avansate de ziarişti, iar turcii se treziseră prea târziu.

Mulţi comentatori elogiază însă decizia Curţii Constituţionale, a cărei sentinţă ar forţa în mod salutar mâna tribunalului regional german, devreme ce această Curte din München s-ar fi dovedit prea puţin sensibilă la sentimentele şi la aprehensiunile minorităţii turce din Germania şi ale compatrioţilor lor din sud-estul Europei.

Ziarul de stânga taz, de la Berlin, laudă ca atare hotărârea Curţii Supreme care ar salva Germania de o dilemă deopotrivă politică internă şi diplomatică şi „de o situaţie extrem de penibilă” după „o serie de asasinate ale cărei victime au fost tocmai turci”.

Ample comentarii suscită şi noile mişcări pe eşichierul politic german. E vorba, pe de o parte, de încercarea social-democraţilor de a ieşi, la doar câteva luni înainte de alegerile legislative din toamnă, din impopularitatea lor actuală.

Pe de alta, se comentează intens apariţia, pe această scenă, a unui nou partid, intitulat „Alternativa pentru Germania”, grupare de dreapta sau de centru-dreapta ce propune renunţarea la euro şi revenirea Republicii Federale la vechea sa monedă naţională, marca germană.

Prea puţini observatori cred în capacitatea candidatului social-democrat Peer Steinbrück de o debarca în toamnă pe Angela Merkel. Landeszeitung enumeră de altfel motivele pentru care stângii îi va veni extrem de greu să disloce formaţiunile de centru-dreapta aflate la putere la Berlin, chiar dacă reprezentantul SPD va reuşi turul de forţă de a face uitate nenumăratele sale gafe şi neadecvări. Fiindcă, pe moment, Germania (fostul om bolnav al Europei) face, între altele, „figură de oţelit atlet fruntaş”.

Varii analişti consideră totuşi că, dacă proaspăt înfiinţata „Alternativă pentru Germania” va avea succes cu pledoaria ei contra monedei euro, noua grupare va răpi multe voturi dreptei, ceea ce ar putea duce la înfrângerea în alegeri a creştin-democraţilor şi liberalilor germani.