Undă verde pentru limba română în Constituția R. Moldova

Inițiativa a fost semnată de un grup din 35 de deputați  PLDM, PL și PDM. Pentru ca articolul 13 din Constituție să fie modificat, e nevoie ca 67 de deputați să susțină inițiativa în Parlament. Puțin probabil, având în vedere că majoritatea parlamentară este una pestriță, încropită tenebros inclusiv din foști comuniști care, în cariera lor politică, au blamat brutal limba română. Socialiștii și președintele pro-rus Igor Dodon, care își construiesc strategiile electorale pe pilonii moldovenismului, deja au condamnat avizul Curții Constituționale.

Declarația de Independență prevalează asupra Constituției

Judecătorii CC au menționat că proiectul inițiat de grupul de deputați este unul „tehnic” și vine să implementeze hotărârea Curții din 5 decembrie 2013, prin care s-a stabilit că Declarația de Independență face corp comun cu textul Constituției (adoptate în 1994) și prevederile acesteia prevalează asupra textului Constituției. Adică, având în vedere că în Declarația de Independență se menționează că limba oficială în Republica Moldova este „limba româna în baza grafiei latine”, articolul 13 din Constituție, care se referă la „limba moldovenească” urma să fie ajustat la Declarația de Independență.

Unul dintre autorii inițiativei de amendare a Constituției, deputatul PLDM Tudor Deliu, a spus că acum nimic, cu excepția voinței politice, nu-i mai împiedică pe deputați să ajusteze Legea Supremă și să pună capăt unei dispute care durează de 24 de ani. „Hotărârea CC din 2013 trebuie executată. Astăzi a fost făcut un prim pas privind restabilirea adevărului istoric - acela că cetățenii Republicii Moldova vorbesc limba română. Credem că cei care astăzi reprezintă poporul vor vota acest proiect”, a spus Deliu.

Dodon vrea referendum

Președintele Igor Dodon a reacționat imediat. El insistă că limba este „moldovenească” și a propus să fie organizat un referendum în acest sens. Potrivit lui, „limba moldovenească” este „un element fundamental al identității și al matricei culturale a moldovenilor”. Cu o zi în urmă, el a declarat că nu va promulga actul legislativ de schimbare a denumirii limbii dacă acesta va ajunge pe masa lui.

Socialiștii și comuniștii din Parlament (împreună au 32 de mandate din totalul de 101) cel mai probabil ar vota împotriva acestei inițiative. Puținii deputați care au mai rămas în PL și PLDM ar vota pentru. Liberal-democrații, asimilați de popular-europeni, de asemenea, ar susține proiectul. Liderul acestui grup, Valeriu Ghilețchi, a apreciat marți că „avizul CC ne oferă o șansă istorică să depășim acest impas identitar”. Dilema apare în cazul PDM, care controlează majoritatea parlamentară și care nu are o poziție consolidată în problema limbii. „În PDM există oameni care cred că limba vorbită este limba moldovenească, dar sunt și oameni care consideră că limba e română, așa cum o consider și eu”, a comentat recent unul dintre fruntașii PDM, Andrian Candu, șeful Legislativului. „Sunt oameni care sunt mai pro-România, dar sunt oameni care sunt mai puțin pro-România. Dar asta e și frumusețea Partidului Democrat”, a mai spus Candu.

Limba română la discreția PDM

Prin urmare, cele 67 de voturi necesare pentru ca articolul 13 din Constituție să fie schimbat momentan lipsesc, mai ales că din grupul parlamentar al PDM fac parte și 14 deputați care au migrat de la comuniști. În perioada când președinte al Republicii Moldova era Vladimir Voronin, aceștia întrețineau mituri care făceau din România sperietoare și blamau cu ură patologică limba română.

Totuși, Ghilețchi consideră că există o șansă: „Ar fi onorabil pentru acest Parlament să creăm majoritate constituțională și să introducem limba română în Constituție. Există oportunitatea unui dialog politic, întrucât anterior fracțiunea PDM, susținută și de grupul PPE, a propus introducerea în Legea Supremă a noțiunii de integrare europeană. Respectiv, ar fi potrivit să modificăm Constituția cu ambele propuneri", a comentat Valeriu Ghilețchi.