Ungaria: Vrea Orban să părăsească Europa?

Preşedinţia Consiliului UE asigurată de Viktor Orban se încheie peste câteva zile. În mod normal preşedinţia Consiliului este asigurată mereu pentru şase luni de un stat membru al UE, dar în cazul Ungariei se poate vorbi liniştit despre o persoană, fiindcă în politica guvernamentală ungară contează doar premierul Viktor Orban. El fixează temele, stabileşte vocabularul şi decide procesele administrative, câteodată până în cele mai mici detalii.

Aşa s-a întâmplat şi în timpul preşedinţiei ungare a Consiliului UE din acest an. Ea a început pe 1 iulie 2024. În acel moment domnea în Europa de ceva vreme o anumită oboseală la nivel diplomatic în ce-l priveşte pe premierul de la Budapesta. La iniţiative şi consfătuiri importante, mai ales pentru sprijinirea Ucrainei, Viktor Orban fusese evitat din pricina politicii sale consecvente de veto. Era considerat un factor deranjant şi marginalizat la nivel diplomatic. Revolta generală provocată de el totuşi se cam estompase.

Şase luni mai târziu se poate spune că Orban a folosit la maximum preşedinţia Consiliului UE, prin afirmaţii, apariţii şi iniţiative controversate, pentru a face să crească iarăşi spiritul de revoltă împotriva sa. Agitaţia sa împotriva "birocraţilor de la Bruxelles" a ajuns la un nivel fără precedent. Ea a culminat zilele trecute cu afirmaţia infamantă că "Bruxelles-ul vrea să transforme Ungaria în Magdeburg", cu referire la carnagiul recent din capitala landului german Saxonia Anhaltină. Premierul ungar a făcut această afirmaţie pe 21.12.2024, cu prilejul tradiţionalei sale conferinţe de presă de sfârşit de an, cu participarea unor ziarişti internaţionali.

"Misiunea de pace" a lui Orban

Ţara care asigură preşedinţia rotativă a Consiliului UE trebuie să militeze pentru o colaborare bună, armonioasă, între statele membre UE şi instituţiile UE. Cel puţin aşa scrie pe hârtie. Ea trebuie să asigure continuitatea agendei UE şi să contribuie la avansarea normelor europene. Poate stabili priorităţi, dar nu trebuie să urmărească interese proprii, ci să acţioneze în spiritul comunităţii statelor UE.

Ungaria a formulat priorităţi ale preşedinţiei sale, între care întărirea capacităţii de competitivitate a UE, o mai bună politică de extindere pentru Balcanii de Vest, precum şi îndiguirea migraţiei ilegale. Dar Viktor Orban a folosit preşedinţia Consiliului UE mai ales pentru a-şi promova agenda proprie.

Chiar din debut, el a avut o iniţiativă diplomatică unilaterală pentru încetarea "războiului fratricid slav", cum denumeşte el războiul rus de agresiune din Ucraina. La patru zile de la începerea preşedinţiei ungare a Consiliului UE, Orban s-a deplasat la Moscova şi l-a vizitat pe preşedintele Vladimir Putin, fără a se consulta în prealabil cu UE şi NATO. Orban a vorbit despre o "misiune de pace". Cu trei zile înainte, el fusese la Kiev în cadrul primei sale vizite bilaterale. Nici acolo nu s-a ştiut aparent nimic despre planificata vizită a lui Orban în Rusia.

Vestul ca "instigator la război"

"Misiunea de pace" a provocat indignare şi i-a făcut pe mulţi să dea din cap, fiindcă Ungaria practic nu are pondere diplomatică la nivel internaţional şi nu este, măcar pentru Ucraina, un mediator acceptabil, din pricina poziţiei sale consecvent antiucrainene şi proruse din ultimii ani. Nici în cadrul NATO, Ungaria nu mai este considerată un partener de încredere din pricina poziţiei sale proruse. Cu toate acestea, Orban şi-a continuat nestingherit "misiunea de pace". Cu doar câteva zile în urmă, el a propus, după o discuţie telefonică avută cu Putin, un "armistiţiu de Crăciun" şi un amplu schimb de prizonieri între Rusia şi Ucraina.

"Misiunea" a fost acompaniată de acuzaţii periodice aduse "vestului instigator la război", care este în accepţiunea lui Orban principalul vinovat pentru războiul început de Rusia. Concomitent, premierul ungar l-a elogiat pe fostul şi viitorul preşedinte al SUA, Donald Trump, un "om al păcii", singurul "de pe întreaga planetă", capabil să pună capăt războiului din Ucraina.

MEGA: "Make Europe Great Again"

Premierul ungar şi-a început şi cel de-al doilea proiect prioritar încă de la debutul preşedinţiei semestriale a Consiliului UE. Parafrazându-l pe Donald Trump, acesta poartă denumirea "Make Europe Great Again", prescurtat MEGA. Obiectivul său este înfiinţarea unui grup parlamentar populist şi naţionalist de dreapta cu denumirea "Patrioţi pentru Europa" în Parlamentul European. Acolo este din iulie 2024 al treilea grup ca pondere şi îi are ca membri pe cei mai importanţi populişti de dreapta din Europa: formaţiunea Fidesz, condusă de Orban, Rassemblement National din Franţa, Partidul Libertăţii din Olanda şi FPÖ din Austria.

Această internaţională a naţionaliştilor propagă poziţii antimigraţie şi suveraniste. Orban spune că "Bruxelles-ul trebuie cucerit" pentru a scăpa Europa de decadenţă şi prăbuşire. Dar în realitate, Orban pare tot mai dezinteresat de o Europă comună, sub orice formă. Fiindcă în ultimele luni el a revendicat tot mai pronunţat pentru Ungaria conceptul de "politică de neutralitate economică".

Critici la "constituirea unui bloc economic"

Este mai mult decât continuarea "deschiderii spre est" care a marcat politica economică a Ungariei din ultimii ani. Orban critică UE fiindcă a format un "bloc economic" şi este convins că Europa nu poate supravieţui în forma sa actuală competiţiei la nivel mondial. El consideră Asia şi statele BRICS drept viitoare centre geopolitice şi crede că acestea vor stabili regulile fiindcă vor fi, economic, cele mai puternice.

Orban critică fără încetare vestul de pe poziţii moral-ideologice şi pledează pentru ca Ungaria, în calitate de ţară de mici dimensiuni, să cultive relaţii bune cu centrele de putere şi economice din lume, cu precădere cu Rusia şi China. Pe lângă asta, îşi doreşte bune relaţii şi cu Turcia, Belarus, Israel, Serbia, Macedonia, Albania şi unele state din Orientul Mijlociu. Toate acestea sunt conduse de lideri care îi seamănă lui Orban.

"Ungaria mică nu este de ajuns"

În viziunea lui Orban privind o nouă ordine mondială, el pare să nu mai excludă revizuirea graniţelor europene postbelice. El dă periodic vag de înţeles că o astfel de revizuire ar putea avea loc şi în beneficiul Ungariei şi că ar trebui făcute pregătiri în acest sens. În discursul susţinut în iulie 2024 la Băile Tuşnad, el şi-a prezentat succint viziunile politice pentru următorul deceniu. "Marea strategie ungară" nu trebuie "să pornească de la Ungaria mică", ea ar trebui să cuprindă "toate teritoriile locuite de unguri". "Doar cadrul Ungariei mici este insuficient", a subliniat Orban.

La sfârşitul anului 2024, Ungaria predă Poloniei preşedinţia semestrială a Consiliului UE. Polonia a fost un aliat politic apropiat al Ungariei, până când electoratul a alungat de la putere formaţiunea populistă de dreapta PiS în toamna anului 2023. De atunci relaţiile dintre cele două ţări s-au răcit considerabil.

Că între Ungaria şi Polonia s-a căscat o prăpastie s-a putut vedea şi de Crăciun. Orban l-a calificat pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, drept "partenerul nostru corect", în cadrul unui interviu oferit cotidianului Magyar Nemzet, apropiat guvernului. Premierul polonez Donald Tusk s-a arătat consternat. Într-o postare pe platforma X, el a amintit de o crimă de război comisă recent de ruşi: în ajunul Crăciunului şi în ziua de Crăciun, Rusia a bombardat cu zeci de rachete şi drone imobile de locuit din Krivoi Rog, oraşul în care s-a născut preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi instalaţii energetice din întreaga ţară.