Uniunea Europeană îi cruţă pe datornici

Anual, Comisia Europeană evaluează modul de gestionare a bugetului public şi politica economică a fiecărui stat european. În acelaşi timp, ţărilor comunitare li se fac recomandări în scopul îmbunătăţirii performanţei economice şi a reducerii deficitului bugetar. Evaluate sunt numai 27 din cele 28 de state partenere. Pe fondul situaţiei sale economice extrem de dificile, Grecia nu este inclusă în analiza Comisiei.

Recomandările oficialilor de la Bruxelles devin obligatorii, aşa încât reprezentanţii ţărilor vizate aşteaptă tensionaţi indicaţiile menite să împedice creşterea deficitului la peste 3% din PIB. În cazul nerespectării pe termen lung a recomandărilor se aplică sancţiuni. Cel puţin teoretic.

Ibericii sunt iertaţi

Anul acesta comisarul european Pierre Moscovici acordă clemenţă mai ales Portugaliei şi Spaniei. Cu toate că cele două ţări n-au reuşit să menţină datoria publică la cel mult trei procente din Produsul Intern Brut, deocamdată nu se pune problema sancţiunilor. Portugalia are un nou guvern, în vreme ce în Spania, care tocmai se confruntă cu o criză guvernamentală, sunt organizate alegeri pe 26 iunie.

Prin urmare, cele două state vor avea încă un an la dispoziţie pentru a-şi reduce datoria publică prin scăderea cheltuielilor bugetare şi implementarea unor noi reforme economice. De fapt, acest termen de graţie acordat Spaniei durează de patru ani, iar în cazul Portugaliei de doi ani. Nici una dintre aceste ţări nu se află în pragul falimentului, însă sunt ameninţate - se menţionează în raportul Comisiei Europene. "Dorim să transmitem mesajul că respectăm Pactul de Stabilitate. Dar, în acelaşi timp, nu dorim nici să sufocăm redresarea şi creşterea economică a ţărilor din zona euro", a afirmat comisarul european Pierre Moscovici. Comisia va decide asupra unor posibile sancţiuni aplicate ţărilor iberice în luna iulie, după alegerile parlamentare anticipate din Spania.

Reduceri fiscale în locul economiilor la buget

Premierul spaniol Mariano Rajoy, răspunzător de eşecul formării unei coaliţii de guvernământ din ultimele luni, evaluează în mod diferit siutaţia ţării sale. Spania redevine puternică, economia creşte. "Mă simt bine şi sunt motivat", declară politicianul conservator în paginile publicaţiei "Financial Times". Rajoy a anunţat noi facilităţi fiscale şi susţine că Spania nu va mai face economii.

"În măsura în care Spania va ajunge să respecte prevederile Pactului de Stabilitate, ţara poate decide singură ce măsuri adoptă", a afirmat comisarul european Valdis Dombrovskis. Important este ca ţara să implementeze noi reforme structurale. În multe state europene, rata şomajului este în continuare mult prea mare - reclamă Comisia Europeană. În Spania, de pildă, aceasa depăşeşte 20%.

Italia câştigă timp

CE este flexibilă anul acesta şi în privinţa Italiei. Cu numeroase ocazii, premierul Matteo Renzi s-a plâns de paternalismul Bruxelles-ului şi al Berlinului cerând în schimbul numeroaselor sale proiecte de reformă, flexibilitate în evaluarea datoriilor de stat. Deşi deficitul ţării nu depăşeşte 3% din PIB, rata de îndatorare a Italiei este de două ori mai mare decât este permis. Din partea Comisiei Europene, ţara va beneficia de un impuls financiar consistent (14 miliarde de euro) cu care premierul Renzi intenţionează să impulsioneze reformele economice.

Suspiciuni la adresa CE

Expertul pe probleme financiare şi bugetare al think-tank-ului belgian "Bruegel", Zsolt Darvas, pune la îndoială credibilitatea raportului şi recomandărilor Comisiei Europene. "Multe ţări încalcă Pactul pe termen lung şi totul se mişcă aşa de la an la an", susţine Darvas.

Luând în considerare misiunea dificilă a Comisiei Europene, nevoită atât să supravegheze atent evoluţia Uniunii cât şi să vină în întâmpinarea solicitărilor politice, preşedintele Băncii Federale (Bundesbank), Jens Weidmann, propune înfiinţarea unei autorităţi independente pentru evaluarea deficitului. Recent, Curtea Europeană de Conturi a criticat procedurile CE în domeniu ca fiind insuficiente, opace şi prea complicate. Miniştrii europeni ai Finanţelor analizează posibilitatea formulării unor noi criterii menite să uşureze controlul politicilor fiscale.

Există şi elevi conştiincioşi

Irlanda, Republica Cipru şi Slovenia au fost eliminate de pe lista ţărilor cu deficit excesiv. Ca şi în trecut, alte 6 state europene, printre care Franţa, rămân pe "lista neagră". Belgia, Finlanda şi Italia au fost avertizate asupra unor posibile riscuri fiscale.

În cazul Germaniei, deşi contractarea unor noi datorii la buget se situează la aproape zero, Comisia avertizează că, până în 2020, rata încă prea mare a datoriilor deja acumulate va trebui să scadă la limita maximă admisă de 60% din PIB. Ministrului federal al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, i-au fost înmânate numeroase recomandări: Germania ar trebui să investească mai mult în infrastructură şi clădiri publice. Pe piaţa muncii, potenţialul femeilor şi imigranţilor nu este eficient folosit - avertizează Comisia. Sistemul fiscal german este prea complicat şi destul de ineficient. În plus, germanii ar trebui stimulaţi să se retragă cât mai târziu la pensie.

Calificativele consilierilor financiari

Comisarul european Pierre Moscovici apreciază că, în general, Europa este pe calea cea bună. Rata de îndatorare a ţărilor membre prin acumularea unor noi datorii va scădea de la 6 procente în 2010 la 1,7% în 2017. Economia creşte lent. Europenii ar trebui să se concentreze mai mult asupra propriei pieţe şi a consumului intern - sunt concluziile comisarului Moscovici.

În perioada următoare, miniştrii europeni ai Finanţelor vor analiza recomandările Comisiei. Căci, spre deosebire de notele primite la şcoală, miniştrii europeni au şansa de a reanaliza calificativele primite şi pot adopta decizii prin care procedurile de evaluare a deficitului pot fi, eventual, înăsprite.