Va trece Italia peste retrogradarea Moody's?

Doar Fitch, dintre marile agenţii, mai păstrează Roma, cu AA-, pe treapta a patra.

Evaluarea Moody's se face în baza unei scale cu 22 de valori: nota maximă este AAA în vreme ce ultimul nivel, clasificarea C, înseamnă colaps. Retrogradarea Italiei este justificată de către agenţia de rating prin creşterea riscului conjunctural şi scăderea încrederii investitorilor. Nici perspectivele nu sunt neapărat optimiste, o eventuală nouă scădere a cotei de rating nefiind exclusă. Întregul pachet de justificări ale analiştilor Moody's fac din Italia o destinaţie neatractivă pentru ofertanţii de credite şi, prin urmare, bondurile emise de guvernul de la Roma ar urma să fie taxate cu dobânzi mai ridicate. Moody's exclude, însă, perspectiva incapacităţii de plată către creditori.

De precizat că, în acest moment, dobânzile sunt, deja, la un nivel record - anume, de 5,5% în cazul bondurilor de stat (spre comparaţie, în Germania, aceasta este situată la valoarea de 1,8 procente).

Buget în curs de însănătoşire, datorii tot mai apăsătoare

Bursa din Milano, principalul indicator al pieţei italiene, a reacţionat cu calm, titularii de acţiuni fiind, se pare, pregătiţi moral pentru retrogradare. De altfel, premierul italian, Silvio Berlusconi, a reacţionat ca şi cum nimic relevant nu s-ar fi petrecut, explicând, la câteva ore după anunţul Moody's, că luase în calcul, la elaborarea strategiilor de asanare a bugetului public, iminenta retrogradare.

De altfel, Roma a dat asigurări că bugetul pentru 2013 va fi deja unul echilibrat, în urma unor măsuri de austeritate valorând nu mai puţin de 54 de miliarde de euro. E drept că, electoral sensibilă la mesajele influentelor sindicate, o parte din coaliţia ce susţine actuala echipă de la Palazzo Chigi nu este de acord cu întregul set de reforme propuse de guvernul Berlusconi.

Roma, aşadar, nu are probleme reale cu bugetul ci cu împrumuturile acontate. După Grecia, Italia are cel mai mare nivel de îndatorare publică din uniunea monetară: 1900 de miliarde de euro, adică 120% din produsul intern brut.

Anul viitor va fi obligată să achite 400 de miliarde din totalul datoriilor. În cazul creşterii dobânzilor, tendinţă domolită deocamdată şi de intervenţia temporară a Băncii Centrale Europene, ministrul de Finanţe, Giulio Tremonti, va avea serioase dificultăţi în a face rost de sumele suplimentare.

Autori: Bernd Riegert / Cristian Ştefănescu / afp, ansa
Redactor: Petre M. Iancu