Viitor incert pentru Uniunea Creștin-Democrată

Partidul Social-Democrat și Partidul Verzilor s-au impus categoric în scrutinul de la Hamburg, coaliția dintre cele două formațiuni putând merge mai departe. Potrivit autorității electorale, social-democrații germani au adunat aproximativ 39 la sută dintre voturi. Deși se confruntă cu o pierde substanțială de popularitate la nivel național, SPD, respectiv primarul general Peter Tschentscher, râmâne cea mai puternică forță politică în parlamentul regional, formațiunea de centru-stânga fiind urmată de Verzii ecologiști cu 24,2 procente. 

Spre deosebire de social-democrați, care au pierdut șase procente față de scrutinul din 2015, Verzii au reușit să își dubleze scorul. Uniunea Creștin-Democrată, partidul cancelarei Angela Merkel, a căzut pe locul al treilea, cu 11,2 procente, în timp ce Die Linke, stânga radicală, crește ușor la 9,1 la sută. Din punct de vedere matematic, deși o coaliție între SPD și CDU ar întruni o majoritate, Tschentscher a anunțat că ”prima opțiune” a partidului său este perpetuarea coaliției roșu-verde, aflată la putere din 2015. 

După ce, începând din 2014, a acces în cele 16 parlamente regionale ale ţării, depăşind chiar 20 de procente în unele landuri din fosta RDG, formațiunea populistă de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a reușit să depășească pe muchie de cuțin pragul de 5 procente, reintrând astfel în parlamentul regional de la Hamburg. Aproximativ 5 procente a obținut și Partidul Liberal-Democrat (FDP), care în ultimele săptămâni s-a aflat în centrul crizei politice din landul Turingia, unde un liberal a fost ales la preşedinţia regiunii cu voturi ale dreptei şi extremei drepte, 

Față de 2015, AfD scade cu aproximativ un procent, fenomen pe care unii analiști germani îl pun pe seama incapacității acestui partid de a se distanța în mod credibil de reprezentanții săi cei mai radicali. Un exemplu este Bjorn Höcke, liderul AfD din landul Turingia, a cărui retorică a fost adesea catalogată drept extremistă, ba chiar fascistă, de adversarii politici. 

Participarea la vot a crescut de la 56,5 la 63,3 la sută față de alegerile din 2015. Dat fiind sistemul electoral complicat, această cifră este una aproximativă. 

Uniunea Creștin-Democrată, pe contrasens

Social-democraților și ecologiștilor le revin 82 dintre cele 121 de mandate în parlamentul regional. SPD și CDU ar avea numai 65 de mandate, iar o alianță între SPD și Die Linke ar deține 63 de locuri. Pentru întrunirea majorității absolute sunt necesare 61 de mandate. 

Potrivit unor surse din anturajul conducerii CDU, congresul extraordinar în cadrul căruia va fi ales noul președinte al formațiunii conservatoare ar putea avea loc pe 25 aprilie. Lidera demisionară a CDU, Annegret Kramp-Karrenbauer, a anunțat că va face propuneri comisiilor cu privire la  procedură.

Rezultatul slab înregistrat de creștin-democrați în orașul hanseatic survine într-o gravă criză de identitate pentru partidul cancelarei Angela Merkel. CDU, care inițial a subliniat că nu va colabora sub nicio formă cu cele două extreme - de stânga și de dreapta - a acceptat totuși să-l tolereze în Turingia pe Bodo Ramelow, actualul și viitorul premier, membru al fostului partid comunist. 

AfD vede în decizia creștin-democraților o nouă dovadă a subminării creștin-democrației germane de către cancelara Angela Merkel, pe care o acuză că ar fi încălcat legea fundamentală solicitând repetarea alegerilor din Turingia, în timp ce Die Linke, SPD și Verzii avertizează că orice tendință de apropiere a CDU de extrema-dreaptă - scenariu pe care unii creștin-democrați, ce invocă scorul mare înregistrat de AfD în Turingia, nu-l exclud - nu ar face decât să compromită definitiv partidul condus încă de Annegret Kramp-Karrenbauer.