Violenţă continuă în Irak

Miercuri, premierul irakian Nuri al Maliki anunţa intenţia preluării depline de către guvern a răspunderii pentru securitatea ţării iar consilierul său în problemele de securitate preciza etapele acestui proces. O undă de optimism în atmosfera supertensionată s-a făcut simţită şi prin predarea ştafetei securităţii de către trupele britanice autorităţilor irakiene la Meysan, în cadrul unei ceremonii. Nu se ştie însă dacă predarea completă a puterii autorităţilor locale, proces care ar trebui să se încheie la finele acestui an, implică şi retragerea trupelor americane.

Premierul Maliki nu a prezentat încă un plan detailat. Incertitudinea sau eventual refuzul au determinat şi mişcarea predicatorului şiit Moqtada al Sadr să-şi retragă la începutul săptămînii cei şase miniştri din guvernul de la Bagdad. Cei 32 de miniştri sadrişti au rămas în parlament dar şi-au comunicat disponibilitatea de a trece în opoziţie. Temerile irakienilor că după ce mişcarea lui El Sadr a părăsit cabinetul Maliki, miliţiile predicatorului vor pune din nou mîna pe arme, par îndreptăţite. Fiindcă – atunci cînd trupele americane împreună cu militarii irakieni au declanşat masiva operaţiune de securizare a Bagdadului în luna februarie - Moqtada el Sadr le-a cerut combatanţilor şi adepţilor săi să-şi păstreze calmul şi să renunţe la violenţe.

Oficial, Sadr părea dispus să se conformeze cursului politic al premieurlui Maliki. Faptul că imediat după încheierea operaţiunii de securizare a capitalei irakiene violenţele au reizbucnit şi atentatele s-au aflat din nou la ordinea zilei, este dovada infailibilă că întreaga operaţiune a eşuat şi o dată cu ea şi politica promovată de El Maliki. Iar cum printre victimele atentatelor de ieri se numără foarte mulţi şiiţi, pe drept cuvînt observatorii se întreabă dacă nu cumva adepţii lui El Sadr nu se vor răzbuna? Situaţia actuală nu oferă suficiente indicii în privinţa intenţiei vreuneia din grupările politice sau religioase de a pune ea mîna pe putere.

Voluntarii terorişti sosiţi din ţări vecine, par a fi aflat în Irak un surogat al Afganistanului. Teroarea oarbă este cea care pune stăpînire pe ţara de pe Tigru şi Eufrat. Conferinţa internaţională pentru Irak programată pe 3 şi 4 mai în Egipt la Charm el Scheik ar trebui să reunească reprezentanţii celor şase ţări vecine, alături de cei ai Bahreinului, Egiptului, ai Ligii Arabe, ai organizaţiei pentru conferinţa islamică ai ONU este vorba de cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate –precum şi ai membrilor grupului G 8 şi fireşte, ai Uniunii Europene. Baia de sînge de miercuri, - escaladarea tot mai accelerată a violenţelor, urgentează instituirea unui dialog şi mai ales, aflarea unor soluţii, împreună cu ţările vecine.