„Vrem să votăm”! „Jos comunismul”! „Jos Ponta”!

Ecoul lui se regăseşte, de pildă, şi în prestigiosul Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Influentul ziar conservator german publică, sub semnătura lui Karl-Peter Schwarz, o dare de seamă a revoltătoarelor obstrucţii plasate în calea voinţei şi dreptului românilor din occident de a-şi alege preşedintele.

O coadă imensă, „ca la alimente sub Ceauşescu” se formase în faţa Consulatului din München, relevă articolul, intitulat „Obstrucţionarea cetăţenilor alegători”. Seara târziu, după ore interminabile de aşteptare în faţa Consulatului, 500 de alegători exasperaţi, care nu ajunseseră la urne, au început să scandeze, pe stradă, „vrem să votăm”! „Jos Ponta”!

Or, după cum relevă Adrian Badea, un cetăţean român citat de autorul german, care aşteptase patru ore ca să voteze, diplomaţii din interiorul clădirii n-au avut curajul să le spună în faţă alegătorilor, că localul de vot s-a închis şi nu se mai poate vota. Au chemat poliţia bavareză s-o facă, în germană. „Spre ruşinea diplomaţilor”, după cum s-a exprimat Badea.

„Scene similare s-au petrecut şi la consulatul din Stuttgart”, notează Karl-Peter Schwarz, reluând declaraţia lui Florin Stefănescu, un alegător care făcuse o coadă de cinci ore şi calificase organizarea alegerilor drept catastrofală. Inutil de subliniat că nici în alte oraşe europene lucrurile n-au stat altfel. Potrivit ziarului din Frankfurt, „au lipsit urne, buletine, ştampile”.

Întrucât, potrivit lui Andrei Barus, de la Torino, reluat de acelaşi articol, la alegerile parlamentare româneşti din 2012 votatul s-a derulat relativ rapid, „haosul de la 2 noiembrie 2014 e, cât se poate de vădit, consecinţa unui plan guvernamental” de a-i împiedica pe alegători să voteze.

Menţionând că doar circa 161.000 din cele 3,5 milioane de români din străinătate au putut vota şi că "era previzibil că majoritatea nu-l va alege pe Ponta", ziaristul german mai evocă şi revolta românilor de la Paris şi Londra. În cele două capitale "românii înfuriaţi au încercat să ia cu asalt reprezentanţele româneşti", scandând „jos comunismul”, „jos Ponta”. Iar la Paris, „diplomaţii au cerut intervenţia jandarmilor francezi înarmaţi cu bâte şi scuturi împotriva propriilor compatrioţi”, subliniază Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Care plasează pe prima sa pagină, sub titlul „Bucurie anticipată pentru scrutinul de balotaj” imaginea clasicului Dracula, interpretat în 1958 de Cristopher Lee. Aflăm din addenda, că „văzute la lumina zilei, lucrurile nu s-au petrecut niciodată aşa cum trebuie în România, şi că, indiferent dacă privim realitatea istorică, actualitatea sau lumea vampirilor, toate sunt acolo un pic altfel decât altundeva”.

Acelaşi ziar publică un portret al challangerului, Klaus Iohannis. Liderul ACL e prezentat ca „introvertit” şi ca personalitate „pragmatică”, dotată cu "talent organizatoric", care nu şi-a datorat funcţia de primar originii germane, ci aptitudinilor sale, între care „priceperea de a încheia compromisuri”.

Multe vor depinde „de capacitatea lui Iohannis de a mobiliza în dezbaterile televizate alegători care până acum nu s-au prezentat la urne”, mai citim în ziarul din Frankfurt, care nu ascunde nici dificultatea confruntării dintre „meditativul” şi uşor „incolorul” sibian şi un premier limbut, descris ca „extrovertit” şi cu „replica iute”.

Scrutinul de balotaj e tematizat şi în Neue Zürcher Zeitung. Ziarul elveţian trece în revistă agresiunile mutuale, inclusiv cele sub centură, lansate de actorii politici. Aflăm de acuza de spionaj la adresa lui Ponta şi de încercările lui de a se debarasa de preşedintele Traian Băsescu prin suspendarea din funcţie din 2012. Ni se mai evocă învinuirea de colaborare cu securitatea vehiculată împotriva şefului statului şi, în genere, prejudicierea imaginii ambilor candidaţi actuali la preşedinţie, Ponta şi Iohannis, prin campania electorală.

În fine, ziaristul elveţian atinge esenţa mizei actualului scrutin, menţionând „atacurile împotriva justiţiei, care a început să se arate eficientă în lupta contra corupţiei, atacuri declanşate, ca premier, de Victor Ponta”. Ceea ce „i-a atras lui Ponta mustrarea Bruxelles-ului”.

Ziarul elveţian nu uită să evidenţieze genealogia lui Ponta, „care "şi-a datorat ascensiunea politică fostului premier Adrian Năstase, omul condamnat la închisoare pentru luare de mită”. Citim, în context: „Teama că, împreună cu un premier cu aceleaşi opţiuni, un preşedinte Ponta ar pune pe butuci independenţa justiţiei, nu este nejustificată”.

Dar există şi o rază de lumină. Acelaşi ziar din Zürich publică pe o pagină întreagă o cronică a trilogiei geniale a lui Mircea Cărtărescu, intitulată "Orbitor". Ar fi vorba de "Un vis pustiitor despre izbăvirea finală".