În ciuda protestelor, Putin nu prea are de ce să se teamă

La sfârșitul săptămânii trecute au ieșit în stradă mai mulți ruși decât cu șase săptămâni în urmă, când au fost prezentate pentru prima dată planurile de reformare a sistemului de pensii. La protestele de la Moscova au luat parte 12.000 de persoane. Mii de oameni au demonstrat și în alte orașe ale țării. Protestatarii au dat curs apelurilor Partidului Comunist, sindicatelor, așa-numitului Front de Stânga și ale opoziției extraparlamentare formate în jurul lui Alexei Navalnîi. 

I-ar putea deveni periculoase din punct de vedere politic acțiunile de protest președintelui Putin? Popularitatea sa a avut considerabil de suferit în ultimele săptămâni. "Totuși nu cred că guvernul este în pericol", apreciază Stepan Gonciarov de la institutul demoscopic "Centrul Levada", în dialog cu DW. Și aceasta pentru că nu există alternativă la actualul guvern. Gonciarov deplânge comunicarea deficitară a Kremlinului. Cei mai mulți ruși, spune el, încă nu au înțeles că reforma sistemului de pensii este necesară și anume din motive economice. Durata medie de viață este la bărbați de 67 ani iar la femei de 77 de ani. Reforma în discuție prevede mărirea, treptată, a vârstei de pensionare de la 55 la 63 de ani la femei și de la 60 la 65 de ani la bărbați. 

În medie, pensiile se ridică în Rusia la aproximativ 200 de euro lunar. Oamenii se întreabă - mai explică Gonciarov - ce avantaje le aduce noua reformă. De aceea în jur de 90 la sută dintre ruși o resping. Cu toate acestea, guvernul are situația sub control.  

Iar Putin nu a spus încă ultimul cuvânt în ce privește modificarea sistemului de pensii. "Mai există loc de manevră", crede sociologul rus. Cu alte cuvinte, ar mai fi posibilă o reformare a reformei. Însă guvernul va avea grijă să nu ajungă în final în situația de perdant. Și pentru că Putin nu a decis reforma până la capăt, discuțiile continuă. 

Prețul pentru decizii impopulare

Cam aceeași este și părerea lui Boris Makarenko, șeful think-tank-ului "Centrul pentru tehnologii politice". Popularitatea lui Putin a avut, ce-i drept, mult de suferit, dar cu toate acestea cei mai mulți ruși nu și-au pierdut încrederea în președintele lor, apreciază pentru DW Makarenko. Să nu uităm că nu a trecut mult de când Putin a ieșit din nou învingător în alegeri. Și prea curând nu va avea loc un scrutin parlamentar. De aceea guvernul nu este în momentul de față amenințat. Scăderea popularității președintelui, conchide Boris Makarenko, "este prețul pe care politicul îl plătește pentru decizii impopulare". 

De pe urma dezbeterilor pe tema reformei pensiilor ar profita mai ales formațiunile de opoziție din Parlament, mai precis comuniștii și naționaliștii liberal-democrați ai lui Vladimir Jirinovski. La finele săptămânii trecute, Comisia Electorală Centrală a respins cererea comuniștilor de a organiza un referendum la nivelul întregii țări. Partidul ar putea relua cererea sau s-ar putea adresa Curții Constituționale. 

Opoziția extraparlamentară este condusă de Alexei Navalnîi, care și el a lansat un apel la organizarea de proteste contra planurilor de reformă ale lui Putin, explică Makarenko.  Apelului îi dau curs mai ales tineri, deși sunt încă departe de vârsta pensionării. De aceea Navalnîi nu ar putea deveni liderul mișcării de protest contra reformei sistemului de pensii. 

Spre deosebire de Gonciarov, Makarenko e de părere că majoritatea rușilor înțeleg de fapt că reforma e necesară, dar nu vor să admită acest lucru. Gonciarov nu crede că reforma în cauză ar putea influența alegerile pentru guvernatori din septembrie. Ridicarea vârstei de pensionare este interpretată de ruși drept o "inițiativă federală", așadar a guvernului de la Moscova.