În ultima clipă

O catastrofă globală, prăbuşirea pieţelor financiare, cataclism la bursă, naufragiul economiei mondiale şi cîte şi mai cîte s-ar fi putut întîmpla dacă în ultima clipă republicanii şi democraţii nu ar fi ajuns la un foarte subţire consens. Care, în optica ziarului NEUE OSNABRUCKER ZEITUNG ar fi izbutit să stopeze şi degradarea în continuare a prestigiului Americii în lume. Omenirea a asistat cu sufletul la gură, în ultimele zile, la absurdele negocieri dintre republicani şi democraţi devenind astfel martora unei responsabile partide de şah.

Sau mai rău încă, a unei piese de teatru absurd se simte tentat cititorul să adauge, mai ales după ce află din paginile cotidianului EISENACHER PRESSE că aşa zisa înţelegere asigură finanţarea guvernului doar pentru următoarele patru luni.

Planul stabilit nu face decît să amîne momentul unei noi controverse între democraţi şi republicani, ale căror poziţii sunt cvasi ireconciliabile, se teme MANHEIMER MORGEN.

Ne-am obişnuit ca America să fie superputerea care asigură ordinea mondială, să fie coloana vertebrală a economiei mondiale, tocmai fiindcă în pofida rătăcirilor, nu şi-a pierdut niciodată busola, reuşind să urmeze în cele din urmă un traseu politic clar al intereselor şi valorilor notează BADISCHE ZEITUNG, spre a conchide că actualele controverse în jurul bugetului au zguduit din temelii încrederea în capacitatea de acţiune a Americii.

Toate cele întîmplate spulberă şi speranţa comunităţii internaţionale că fanaticii republicani şi-ar redobîndi raţiunea, prea adîncă fiind ura pe care ei o nutresc împotriva lui Obama, deduce DE TELEGRAAF din Amsterdam.

Ura este şi unul din combustibilii populismului al cărui virus se răspîndeşte îngrijorător şi în Europa, motiv suficient pentru ca fenomenul să fie investigat.

Dezamăgiţi de partidele tradiţionale, tot mai mulţi cetăţeni ai Europei simpatizează cu populiştii, scrie Leon de Winter, în cuprinsul unui eseu publicat în DIE WELT. Autorul textului este unul din cei mai cunoscuţi scriitori olandezi. In ziarul german, el îşi exprimă teama că democraţia reprezentativă ar fi pe ducă. Anxietate resimţită şi de DAGENS NYHETER care de la Stockholm, pornind de la victoria Frontului Naţional în departamentul Var din Franţa, ajunge la concluzia că principalii piloni ai populismului sunt bărbaţi care întrevăd în procesul globalizării un potenţial de ameninţare. Nemulţumirea unor locuitori ai ţărilor bogate, care în ultimii 20 de ani a sporit considerabil, este alimentată între altele de politica economică, dictată de Bruxelles şi Berlin. Nordul Europei, scrie ziarul suedez, nu este de acord să mai acorde sudului credite în valoare de miliarde iar meridionalii cred că cei din nord le dictează durele măsuri de austeritate. Uniunea Europeană are un deficit de democraţie care nu poate fi compensat de Uniunea Bancară. Împotriva populiştilor există leac dar şi euro entuziaştii ar trebui să facă efortul de a demonstra că Uniunea Europeană este pentru cetăţeni şi nu invers.

Una din componentele populismului este xenofobia care în Franţa pare a se fi infiltrat şi în cercurile politicii oficiale. Impresie împărtăşită şi de cotidianul EL PAIS care comentează corelaţia foarte controversată şi regretabilă făcută de ministrul francez de interne Manuel Valls între etnicii romi şi criminalitate.

Valuri strîneşte în presă şi proaspăta decizie de expulzare din Franţa a unei familii de romi ca şi refuzul Parisului de a integra romii, reproşîndu-le că ei nu vor să se integreze. Există şi metode mai blînde de a expulza o familie, statelor neputîndu-le fi refuzat dreptul de a reglementa imigraţia scrie LA CROIX. Dar, adaugă ziarul catolic francez, raţiunea nu are voie să prevaleze asupra datoriei de a fi uman. Încercările disperate ale imigranţilor ilegali de a traversa Mediterana cu orice risc, calvarul refugiaţilor sirieni ne emoţionează profund. Francezii, spoliaţi de criză nu mai sunt însă dispuşi să împartă cu alţii puţinul care le-a mai rămas şi consideră că prioritară este sprijinirea dezvoltării statelor din care provin imigranţii. Totuşi ar trebui să fie pregătiţi să sară fie şi puţin mai mult în ajutorul semenilor lor năpăstuiţi din alte colţuri ale lumii, recomandă cotidianul citat.

Interesul jurnaliştilor pentru cazul familiei de romi căreia un tribunal din Essen i-a dat cîştig de cauză într-un proces,în urma căruia dacă sentinţa va fi validată, reclamanţii vor beneficia de ajutorul social Hartz IV, persistă. Astfel FRANKFURTER RUNDSCHAU face o disociere între cazul în care teoretic un străin aflat legal în Germania ar avea dreptul la ajutor social în baza legislaţiei în vigoare, care prevede un tratament egal aplicat tuturor cetăţenilor Uniunii Europene şi o clauză a legislaţiei germane care nuanţează situaţiile generînd în acelaşi timp diverse interpretări. Urmarea este că deşi la prima vedere sentinţa pronunţată în favoarea familiei de romi în căutare de lucru, pare pozitivă, de facto ea va duce la retrimiterea ei în România, tocmai fiindcă şansele de succes ale acesteia de a-şi găsi un loc de muncă în Germania au fost calificate drept nule.