Întreprinderea "Carnavalul"

Incepînd de astăzi,de Joia muierilor (Weiberfastnacht), tradiţionalul carnaval renan intră în faza sa fierbine, desfăşurîndu-se pe străzi. El culminează cu „Lunea trandafirilor” (Rosenmontag), cînd în metropolele de pe valea Rinului are loc defilarea carelor alegorice şi se termină de Miercurea cenuşii (Aschermittwoch), cînd începe postul mare de dinaintea Paştelui.

In aceste zile poţi întîli la tot pasul ,pe străzi şi în localuri tot felul de „nebuni şi nebune”, cum se numesc aici fanii carnavalului, costumaţi în clovni, şerifi, prinţese. In mai multe citadele carnavalistice, astăzi la orele 11 şi 11, femeile au preluat pentru o zi puterea, luînd cu asalt primăriile.

Organizarea este un proces de durată

La Köln în această lună au avut loc zilnic sesiuni carnavalsistice ale Asociaţiilor tradiţionale ce se ocupă tot anul cu pregătirea marelui eveniment. In fiecare an fascinantă este varietatea costumelor şi a machiajelor, ingeniozitatea măştilor şi entuziasmul care nu-i părăseşte pe fani. In fiecare an se lansează cîntece noi, dar se cîntă cu mare pasiune şi şlagărele consacrate, cei prezenţi în sălile de bal fiind convinşi că ”doar o dată pe an este Carnaval”, aşa cum sună o binecunoscută melodie.

Organizarea Carnavalului care începe în fiecare an pe 11 noiembrie are loc după un plan fixat cu doi ani înainte. Organizatorii sunt preocupaţi tot anul de eveniment, chiar şi atunci cînd pleacă vara în vacanţă în ţinuturile însorite din sud. Pe drum ei ascultă în maşină tot melodii de Carnaval. La Köln şi în împrejurimi existü 130 de asociaţii de carnaval care se finanţează din cotizaţii şi donaţii şi din vînzarea biletelor de intrare la diversele baluri şi festivităţi.

Organizatorii atrag atenţia că nu este de loc uşor să conduci întreprinderea care se numeşte Carnaval. Preşedintele Asociaţiei coloneze Joachim Wüst primeşte săptămînal un raport despre stadiul vînzării biletelor şi a încasărilor. Nici o asociaţie de Carnaval nu doreşte să dea faliment.

Sărbătoare în toată regula

Asociaţiile au grijă şi de atragerea tineretului, care se antrenează cel puţin de două ori pe săptămînă pe parcursul anului. Publicul carnavelistic aşteaptă cu mare nerăbdare performanţele fetelor care fac dintr-o singură săritură un şpagat spectaculos sau sunt aruncate în aer şi prinse apoi, spre uimirea entuziastă a fanilor.

Grupurile de dans sunt de fapt cercuri de prieteni, ce-şi petrec timpul liber exersînd pentru Carnaval. Atmosfera este exterm de plăcută, de creatoare, încît nici un efort nu este resimţit ca un stres suplimentar, ci ca o destindere binefăcătoare. Intr-o vreme de transfomări rapide şi de veşti mai mult negative decît pozitive, zilele de Carnaval sunt receptate ca o mică vacanţă bine venită, cînd poţi uita de grijile cotidiene, dînd frîu liber fanteziei şi bucuriei de a trăi.