Serbia: "Muncă de sclav" 

"No food, no electricity", spune un muncitor vietnamez. Mai multă engleză nu prea ştie. Dar jurnaliştii s-au reîntors la faţa locului. Muncitorului şi celor aproximativ 500 de conaţionali ai săi parcă nu le vine să creadă că soarta lor preocupă mass-media din Serbia şi ameninţă să se transforme într-un adevărat scandal politic.

De câteva luni deja, muncitorii din Orientul Îndepărtat robotesc pe un şantier din apropiere de Zrenjanin, în nordul statului balcanic. Acolo se edifică pe un câmp o uriaşă fabrică a fabricantului chinez de anvelope auto Linglong Tyre.

Linglong investeşte acolo aproximativ 900 de milioane de dolari americani. Este o investiţie-record pentru Serbia. Peste 1000 de muncitori urmează a fi angajaţi curând în procesul de producţie. 

Plângere pentru trafic de persoane 

Dar povestea despre "prietenia de fier" dintre China şi Serbia şi şansele grozave oferite de Noul Drum al Mătăsii este umbrită de relatări privind condiţiile precare de muncă existente pe şantier şi despre exploatarea muncitorilor. 

"Este înspăimântător. Oamenii nu beneficiază nici măcar de ajutor medical", afirmă Ivana Gordić, ziaristă de investigaţie, care a relatat prima despre condiţiile de viaţă şi de muncă ale vietnamezilor. 

Şi imaginile difuzate de postul de televiziune prin cablu N1 au arătat barăci dărăpănate la marginea oraşului, cu paturi suprapuse ca în închisorile supra-aglomerate şi doar două băi pentru sute de oameni. "Nu există încălzire şi apa caldă din boiler ajunge pentru maximum cinci oameni", a declarat Gordić pentru DW.

Activişti pentru drepturile omului din Serbia au depus plângere pentru prezumţia de muncă de sclavi şi trafic de persoane. Potrivit lor muncitorii au primit doar salariul pe o lună, deşi se află în Serbia din primăvara acestui an. Angajatorul le-a retras de asemenea paşapoartele la sosirea în ţară, pentru a nu putea pleca nicăieri. 

Săptămâna trecută activiştii l-au luat recuperat pe un muncitor de la barăci, care fusese anterior concediat fiindcă stătuse de vorbă cu presa. S-a ajuns la o încăierare cu personalul de pază. Abia după aceea şi-au făcut apariţia poliţia şi inspectori de la Ministerul Muncii. 

Mai mulţi ziarişti, inclusiv o reporteră a DW, au fost împiedicaţi să-şi exercite meseria de un chinez al cărui rol în afacere nu este prea clar. Aflat într-o camionetă de culoare închisă cu număr de înmatriculare de Belgrad, bărbatul a barat pentru scurt timp drumul echipei DW, dar s-a îndepărtat apoi. 

Preşedintele "cerşeşte" bani chinezeşti

Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat în context că totul este doar "o campanie politică și de media" împotriva capitalului chinezesc.

"Din pricina presiunii opiniei publice am trimis acolo inspectori. Condiţiile nu sunt bune, dar se vor îmbunătăţi", a recunoscut Vučić, care a întrebat: "Vreţi să distrugem o investiţie de 900 de milioane de dolari? Noi vrem să-i ajutăm şi pe muncitorii vietnamezi, dar nu vrem să-i alungăm pe investitori."

Omul forte de la Belgrad guvernează ţara de unul singur. Practic opoziţie nu există şi trusturile mari de presă sunt ţinute în lesă din scurt. Chiar dacă Vučić se pronunţă pentru aderarea ţării sale la UE, el declară deschis că "cerşeşte" investiţii de la preşedintele Chinei, Xi Jinping. 

Între timp, firme chinezești controlează un combinat siderurgic mare din Serbia şi o mină de cupru. Ele construiesc reţele de cale ferată şi autostrăzi. Şi investitori din Germania şi din alte ţări vestice au fost atraşi prin subvenţii de stat, terenuri gratuite sau reduceri de impozite. 

"Aici problema nu e că Linglong este o firmă chinezească", subliniază Danilo Ćurčić, avocat al organizaţiei neguvernamentale "A11", care se ocupă de acest caz. "Adevărata problemă e că situaţia aceasta este urmarea logică a erodării drepturilor muncitorilor şi a aşa-numitei curse în jos pentru atragerea investiţiilor străine", a explicat el. 

El se referă la recompensele grase pe care le încasează investitorii pentru crearea fiecărui nou job. Sumele se ridică până la 50.000 de euro pentru fiecare loc de muncă, în contextul în care un muncitor simplu câştigă doar între 400 şi 500 de euro net lunar.

Astfel, Serbia devine tot mai mult un "Bangladesh al Balcanilor", o simplă hală de montaj a firmelor occidentale şi chinezeşti, avertizează criticii. 

Muncitorii sunt ameninţaţi

Ćurčić a a formulat acuzaţii grave în cazul Linglong. "Serbia nu este în această situaţie un stat care vrea tot binele, ci mai degrabă un complice al investitorului. Altfel nu se pot explica încălcările atât de grave ale legilor şi convenţiilor naţionale şi internaţionale", a declarat el pentru DW. 

Între timp, cei 500 de muncitori au fost repartizaţi în alte trei centre de cazare, în care condiţiile sunt aparent mai bune. Dar banii pentru care au muncit deja încă nu le-au fost plătiţi. 

DW a aflat din mai multe surse că au existat "discuţii intense" între managementul chinezesc şi muncitorii vietnamezi, care ar fi fost ameninţaţi și cărora li s-ar fi spus să nu mai stea de vorbă cu presa critică.

Cu presa pro-guvernamentală au fost în schimb încurajaţi să aibă legături. În consecinţă, la sfârşitul săptămânii trecute, muncitorii au fost vizitaţi de reportera Pink, cel mai popular post de televiziune din Serbia, ale cărui emisiuni de ştiri sunt necontenite osanale aduse preşedintelui Vučić. "Totul este excelent", au declarat muncitorii vietnamezi în faţa camerelor de televiziune. 

Autori: Sanja Kljajić (Zrenjanin), Nemanja Rujević