Încă un summit pentru refugiați

Toate statele din Balcanii de Vest, care nu sunt încă în Uniunea Europeană, vor și ar trebui să se integreze cât mai rapid. Toate aceste țări - Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Kosovo, Macedonia și Albania - au însă probleme economice și rămân cu reforme neimplementate.

Ca să grăbească oarecum procesul de integrare, Berlinul a inițiat anul trecut Conferința pentru Balcanii de Vest. Iar cea de-a doua are loc astăzi, la Palatul Hofburg din Viena. Inițial, cei zece șefi de guvern participanți intenționau să discute despre probleme economice și despre reformele care trebuie duse la bun sfârșit, dar până la urmă totul se va concentra pe refugiați și migranți, după cum a confirmat și ministrul de Externe al Austriei, Sebastian Kurz.

"Toate statele balcanice sunt sigure"

Se va discuta despre ”Ruta Balcanică”, respectiv despre toate țările pe traseul Grecia, Macedonia, Serbia și Ungaria, până în vestul Europei, unde refugiații au sosit în acest an în număr record. Se adaugă și migranții din Balcani, care cer azil politic în Germania.

Dar aceștia din urmă solicită azil din motive financiare, a declarat ministrul de Externe al Albaniei, Ditmir Bushati, pentru DW. ”Motivul emigrării acestora nu este persecutarea politică”, spune Bushati.

Întreaga regiune e de acord că toate statele balcanice trebuie declarate ”state sigure de proveniență”. Acest lucru ar simplifica procesul de triere a dosarelor și refuzul, acolo unde este cazul.

Dar diferențele economice între Albania și UE sunt încă foarte mari. ”Europa e prea atractivă”, a adăugat Bushati, referindu-se la ajutoarele sociale pentru solicitanții de azil. ”De multe ori, este vorba despre persoane care profită de aceste ajutoare sociale, pe care le primesc în diverse țări pe perioada în care solicită azil”.

Serbia critică ajutoarele pentru solicitanții de azil

Premierul Serbiei, Alexander Vucici, a formulat totul mult mai dur: ”Rugam Germania să reducă drastic ajutoarele pentru solicitanții de azil veniți din Balcanii de Vest. În acest fel, problema se va rezolva rapid”, a declarat Vucici pentru publicația economică ”Handelsblatt”, înaintea conferinței de la Viena.

Această dorință s-ar putea îndeplini în curând. Conform unor informații din mass-media, ministrul federal de Interne, Thomas de Maiziere, se gândește la o nouă legislație, prin care banii lichizi, primiți de solicitanții de azil, să fie înlocuiți cu produse.

Pe termen lung, ministrul de Externe al Albaniei intenționează să diminueze emigrarea conaționalilor săi, oferindu-le mai multe șanse acasă. ”Trebuie să facem mai mult, pentru ca împreună cu partenerii europeni să dezvoltăm o perspectivă economică pentru această regiune”. Bushati a mai declarat că toate statele din zona au aceeași problemă cu migrația. În afară de kosovari, toți cetățenii din Balcani pot călători în UE fără viză.

Dar statele din Balcani au nevoie de ajutor și în ceea ce privește problema refugiaților veniți din Siria, Irak, Afghanistan sau Africa, spre Europa de Nord și care trec prin așa-numita ”Rută Balcanică”, e de părere ministrul austriac de Externe, Sebastian Kurz. Până acum, aceste țări, depășite de situație, au fost lăsate să se descurce singure, spune Kurz.

Și ministrul de Externe al Albaniei, Ditmir Bushati, vede lucrurile în același fel. Acesta a declarat pentru DW: ”Este pentru prima dată când o criză migrațională este exportată din Grecia - o țară UE, către macedonia - o țară non-UE”.

Fortăreața Europa

Situația de la granița dintre Grecia și Macedonia, pe unde trec zilnic mii de refugiați, arată clar că politica europeană de migrație nu funcționează, e de părere Anny Knapp, președinta Uniunii pentru Coordonarea Cererilor de Azil din Austria.

Ridicarea Zidului în Ungaria și intervenția cu armata și cu gaze lacrimogene în Macedonia o fac să se gândească la ”o situație de război”. ”Nu ajută la nimic să încerci să blochezi ruta de refugiu cu garduri”, a declarat Anny Knapp pentru DW. ”De cele mai multe ori, astfel de bariere fac emigrarea mai costisitoare și mai periculoasă”.

Multe planuri, multe interese proprii

Conform șefei diplomației europene, Federica Mogherini, Comisia Europeană lucrează în prezent la un program, prin care să ofere, în septembrie, țărilor din Balcani și Turciei 8 milioane de euro pentru un mai bun managment al migrațieI. Tot în septembrie, UE intenționează să alcătuiască o listă de state terțe sigure, spre care solicitanții de azil pot fi returnați mai rapid.

Un alt țel ar fi construcția unor așa-numite ”Hotspots” în Grecia, care să simplifice înregistrarea și preluarea refugiaților. Gazda conferinței pentru Balcanii de Vest, Sebastian Kurz, se gândește la realizarea unor ”zone de protecție” pentru refugiați în Siria și în Irak. Încă nu e clar cine ar trebui să ofere securitatea acestor zone de protecție.

Experta în politică de azil, Anny Knapp, e sceptică. De cele mai multe ori nu s-au putut face progrese, din cauza intereselor statelor membre UE, e de părere Knapp: ”De multe ori Comisia Europeanăa făcut propuneri viabile, Parlamentul European joacă un rol constructiv, dar în final, Consiliul European, în calitate de reprezentant al statelor membre, blochează totul”.