Economia mondială: După inflație, vine recesiunea?

Potrivit Bloomberg Commodity Spot Index, prețurile la alimente au atins niveluri record în mai 2022, la două luni de la invadarea Ucrainei de către Rusia. În cei doi ani anteriori, prețurile la alimente crescuseră deja cu 40%, potrivit datelor FMI. Pentru 2023 însă, previziunile arată ieftiniri cu 21% ale alimentelor.

Prețurile materiilor prime scad deja de ceva vreme, constată Ayhan Kose, economist-șef adjunct la Banca Mondială. "Prețurile în scădere la materii prime se datorează în parte creșterii economice globale fragile, dar acest lucru nu ar trebui văzut drept o amenințare cu o posibilă recesiune globală", spune Kose pentru DW. "Deși economia mondială este slabă, nu ne așteptăm ca ea să alunece într-o recesiune în 2023/24. Dar nu este exclus, în condițiile exacerbării unor condiții de risc."

Prognoza sa se bazează pe faptul că stresul din sectorul bancar al SUA și al altor economii puternice nu se va extinde la nivel global. Scăderea indicelui prețurilor materiilor prime al Băncii Mondiale în 2023 s-ar datora, potrivit lui Kose, reorientării exporturilor de materii prime importante din Rusia și Ucraina, iernii ușoare și încetinirii activităților economice globale, aspect observat recent.

Barajul distrus poate provoca scumpiri

Agenția ONU pentru Alimentație și Agricultură (FOA) înregistrează prețurile celor mai comercializate alimente, precum cereale, produse lactate și uleiuri vegetale. Potrivit indicelui de prețuri al FAO, costurile alimentelor ar fi scăzut cu 22% anul trecut. Cel mai serios s-au ieftinit uleiurile vegetale: cu 48% au scăzut prețurile la uleiul de palmier, soia, rapiță și floarea soarelui.

Aproape jumătate din uleiul de floarea soarelui tranzacționat la nivel mondial este produs în Ucraina. După invazia rusească, prețurile la această marfă au explodat - acum, pe măsura reluării exporturilor, prețurile scad. Și prețurile la grâu și porumb s-au redus cu 25 de procente față de nivelul record atins în urmă cu un an.

Luna trecută, grâul s-a ieftinit cu 3,5%. Potrivit Băncii Mondiale, prelungirea inițiativei cerealelor la Marea Neagră până în iulie 2023 a mai detensionat situația. Dar nu se știe dacă acordul de export prin Marea Neagră va fi prelungit după iulie, ceea ce ar putea provoca noi probleme în livrările de cereale.

"Luptele dintre Rusia și Ucraina au dus la distrugerea unui mare baraj hidrologic, ceea ce sporește din nou îngrijorările privind menținerea exporturilor de cereale din teritoriul de criză prin Marea Neagră", atrage atenția Ole Hansen, șef al strategiei privind materiile prime la Saxo Bank, în dialog cu DW.

În zonele din sudul Ucrainei afectate de distrugerea barajului se găsesc suprafețe agricole uriașe. Reconstruirea barajului va dura ani întregi, lucru care ar putea afecta major capacitatea Ucrainei de a-și proteja de inundații regiunile producătoare de cereale, se teme Scott Irwin, profesor de Științe Agricole la Universitatea Illinois.

Caruselul prețurilor la energie

Războiul din Ucraina a generat anul trecut și alte consecințe economice drastice. Potrivit indicelui bursier S&P 500, valoarea companiilor din sectorul energetic a crescut cel mai mult în 2021 și 2022. În 2022, plusul a fost de 50%, după invadarea Ucrainei de către Rusia, ceea ce a determinat scumpirea țițeiului. Lucrurile s-au schimbat între timp. Sectorul energetic a pierdut 5% din valoare de la începutul anului, în timp ce piața a crescut cu 8%.

Potrivit prognozelor, prețurile la energie vor scădea anul acesta cu 26 de procente. Prețul barilului de țiței Brent va fi în 2023 în jurul a 84 de dolari (78 Euro), adică cu 16% mai puțin decât media anului trecut. Prețul gazului se va reduce cu 50% față de 2022 în Europa și SUA, în timp ce cărbunele va fi mai ieftin cu 42% față de anul precedent.

Extinderea capacităților pentru gazul lichefiat (LNG) ar fi motivul pentru reducerea presiunii pe piețele de gaz, conform Energy Information Administration, autoritatea americană privind informațiile despre sectorul energetic. Oferta redusă ar putea duce la o nouă scumpire a țițeiului, pe fondul problemelor curente din domeniu: scoaterea din funcțiune a unor conducte de export în Irak, incendiile de pădure din Canada, protestele din Nigeria și lucrările de întreținere din Brazilia, precum și reducerea producției de către OPEC+.

Influența Chinei asupra prețurilor metalelor

În China, consumul intern își revine mai greu decât se anticipa, ceea ce duce la scăderea prețurilor în industria metalurgică. În 2022, cererea de metale în industria construcțiilor a fost cu 23% mai mică. Creșterea slabă din această branșă duce la o cerere mai mică de oțel, aluminiu și cupru. Și oferta majorată de metale a dus la scăderea prețurilor acestora. Marii producători ca Rio Tinto, Vale și Glencore și-au sporit livrările. Cât de stabile vor rămâne în 2023 prețurile la metale depinde, potrivit Băncii Mondiale, de creșterea producției din China.

Inflația rămâne o problemă

Majorarea masivă a prețurilor la energie și alimente s-a reflectat în 2022 în creșterea inflației. După vârful atins în al doilea semestru din 2022, "inflația va scădea probabil încet în 2023, pe fondul încetinirii creșterii economice globale, rezolvării problemelor de aprovizionare și scăderii prețului materiilor prime", se așteaptă Kose. "O ieftinire a materiilor prime va duce cu siguranță la scăderea inflației globale."

Dar Kose atrage atenția că inflația se va menține până în 2024 peste nivelul-țintă în principalele economii ale lumii. "Ieftinirea materiilor prime va fi doar unul din factorii de care trebuie să țină seama băncile centrale în lupta lor cu inflația."