Economia în 2022: între sumbru și speranță

Tare ne-am mai dori să scriem: totul va fi bine. Dar nu e chiar așa de simplu. Cine și-ar fi închipuit în urmă cu un an cu ce probleme ne vom confrunta anul acesta, probleme care, la prima vedere, nu aveau nicio legătură cu criza coronavirus. De exemplu problemele de aprovizionare și inflația. Două teme care nu s-au mai aflat de decenii în primplanul știrilor economice. Toată lumea a resimțit criza lanțurilor de aprovizionare: producătorii auto nu au avut la dispoziție suficienți semiconductori, constructorii nu au avut destul lemn. Situația ne-a trimis cu gândul la fosta RDG și la economia ei marcată în principal de lipsuri la materiile prime de bază.

O cerere în creștere vertiginoasă a fost întâmpinată de o ofertă limitată (pe fondul trezirii simultane a economiilor țărilor lumii din primul șoc al crizei coronavirus). Un șoc similar provocat de oferta deficitară înregistrase economia mondială ultima oară în anii 70, în timpul crizei țițeiului. Atunci, OPEC a redus aprovizionarea cu țiței în replică la politica prietenoasă a Vestului față de Israel. Prețul petrolului a explodat - și cu el prețurile celorlalte produse fabricate din țiței.

Învățăminte ale crizei prețurilor țițeiului

Ceea ce a dus la majorări masive de prețuri și la cereri de majorări salariale din partea sindicatelor, pentru a reduce efectul inflației asupra puterii de cumpărare a oamenilor. În Germania, de exemplu, sectorul public a înregistrat în 1974 creșteri salariale de 11(!) procente. O astfel de spirală inflaționistă este posibilă și acum. După aproape două decenii în care ieșise din atenția opiniei publice, inflația a revenit ca preocupare majoră - pe fondul cererii uriașe, coroborate cu prețurile tot mai mari la energie (încă un aspect la care nimeni nu se gândea în urmă cu 12 luni). Între timp, inflația a ajuns la 5% în Germania, mult peste obiectivul de 2% al BCE. Și, pe moment, nici nu se așteaptă nimeni la vreo îmbunătățire.

Readucerea sub control a inflației depinde nu doar de politica monetară a BCE, ci și de negocierile salariale care urmează. Dar există și numeroase alte variabile greu de anticipat: când vor funcționa lanțurile de producție din nou cum o făceau înainte de criza coronavirus? Nimeni nu poate da un răspuns credibil. Unul din motive este strategia restrictivă de COVID zero a Chinei. Ajunge o singură persoană infectată într-unul din uriașele porturi chinezești pentru ca milioane de containere să rămână blocate câteva săptămâni în portul respectiv. Sau se răstoarnă iar un container-gigant în Canalul Suez - un lucru care se întâmplă doar atunci când totul merge oricum prost.

Problema lanțurilor de aprovizionare 

În Germania, marea majoritate a întreprinderilor s-au plâns la final de an că ar fi afectate de criza de aprovizionare - nici aici nu se așteaptă îmbunătățiri rapide. Se vorbește de o recesiune cauzată de absența materiilor prime necesare. Nu sună prea optimist. În industria auto mondială, ar fi rămas neconstruite în 2021 nu mai puțin de 11 milioane de automobile, din cauza lipsei componentelor electronice. Se poate recupera rapid un astfel de deficit? Mai degrabă nu.

Să nu existe deloc și vești bune? Ba da, există: de exemplu situația de pe piața muncii. Agenția germană a Muncii a anunțat lună de lună reducerea numărului șomerilor. Cererea de forță de muncă calificată este mai mare decât oferta.

Numărul falimentelor a atins minime istorice, mai ales datorită conjuncturii economice generoase. Indicele acțiunilor germane a depășit maxime istorice, nimeni nu își mai aduce aminte de prăbușirea provocată de coronavirus la începutul lui 2020.

Ce ne mai așteaptă?

Aceasta nu înseamnă că veștile bune vor continua neapărat în acest an. Noul val pandemic de amploare care a lovit Germania în ultimul trimestru din 2021 i-a pus pe mulți pe gânduri. Perspectiva pentru 2022 s-a mai întunecat, a declarat șeful Agenției federale a Muncii. Falimentele vor spori considerabil mai ales în rândul firmelor mici și în domenii precum comerțul și gastronomia, potrivit experților de la Creditreform.

Banca Centrală Europeană va fi obligată să reacționeze, mai devreme sau mai târziu, dacă inflația nu va reveni de la sine în limitele normale. Dar ce decizie se va lua la Frankfurt? Vor fi majorate dobânzile, vor fi reduse achizițiile de obligațiuni? Niciodată incertitudinea nu a fost atât de mare. Când se va îmbunătăți situația lanțurilor de aprovizionare? Când vor scădea prețurile la energie? Vine o variantă de coronavirus și mai periculoasă, un nou val de șoc?

Până la urmă, totul va fi bine. Când, însă? Aceasta este marea întrebare. Inclusiv în 2022.