Macron, câştigătorul alegerilor prezidenţiale din Franţa

Milioane de oameni au răsuflat uşuraţi, nu doar în Franţa, afând rezultatul scrutinului francez din această duminică. Miza alegerilor a fost imensă - atât pentru Franţa cât şi pentru întregul continent. Rămâne Franţa un pilon de bază al UE, iar tandemul franco-german ca motor al edificiului comunitar? Iată doar câteva din întrebări pe care nu doar vecinii Franţei şi le-au pus insistent în ultima vreme.

Macron a promis reforme şi o mai puternică integrare europeană, Le Pen îşi exprimasa intenţia de a expulza o mulţime de străini şi de a schimba Constituţia, aşa încât francezii să aibă prioritate pe piaţa muncii şi, de pildă, atunci când sunt în căutarea unei locuinţe sociale. În plus, ceea ce ar fi modificat întreg edificiul european, populista de dreapta Le Pen a pledat pentru o Uniune europeană a statelor naţionale. 

În această seară, Macron a mulţumit alegătorilor care i-au acordat votul, asigurând că va fi preşedintele tuturor francezilor şi că va conduce Franţa pe drumul spre o "grande nation écologique".

"În aceste vremuri aprige avem nevoie de o Europă puternică şi de o Franţă care să se implice puternic pentru o Uniune Europenă mai suverană şi strategică", a declarat preşedintele Consiliului UE, Charles Michel, cu privire la victoria repurtată de Emmanuel Macron. 

"Félicitations, sincere felicitări, dragă preşedinte Emmanuel Macron. Alegătoarele şi alegătorii tăi au transmis astăzi şi un puternic mesaj pro-european", i s-a adresat câştigătorului cancelarul german Olaf Scholz, adăugând: "Mă bucur că putem continua buna noastră colaborare!"

Marine Le Pen a ratat şi a treia tentativă de a ajunge locatara Palatului Élysée şi prima femeie preşedinte a Franţei. Dar, a avertizat ea în faţa simpatizanţilor săi în seara alegerilor, "partida nu s-a încheiat, urmează scrutinul legislativ". Şi ea, Marine Le Pen "va continua lupta". 

Cursă strânsă până în ultimul moment

Cursa pentru Palatul Élysée a rămas strânsă până în ultimul moment, fiind greu de anticipat care dintre cei doi candidaţi va putea atrage de partea sa un număr cât mai mare din simpatizanţii altor formaţiuni politice. Un segment important al electoratului francez l-au constituit cei peste 7,7 milioane de alegători de stânga ai candidatului plasat pe locul al treilea în primul tur de scrutin - Jean-Luc Mélenchon. Mulţi dintre aceşti alegători anunţaseră anterior că preferă să nu se prezinte la vot decât să se pronunţe pentru Macron. 

Mélenchon şi-a îndemnat, ce-i drept, electoratul să nu voteze sub nicio formă cu Le Pen, dar nici nu a cerut explicit să îi acorde votul lui Macron. La aflarea rezultatului din această seară, Mélenchon a declarat uşurat: "este o veste bună pentru unitatea ţării noastre". 

Aşteptate cu nerăbdare sunt acum alegerile parlamentare din iunie

Deşi direcţia politicii Parisului s-a decis în această seară, situaţia rămâne tensionată. Căci deşi preşedintele deţine puterea în stat, aceasta slăbeşte dacă în Parlament - Assemblée Nationale - nu dispune de o majoritate solidă pe care să se poată baza. De aceea va depinde mult de deznodământul alegerilor parlamentare din 12 şi 19 iunie. 

49 de milioane de francezi cu drept de vot fuseseră chemaţi la urne pentru a decide asupra viitorului lor preşedinte. Prezenţa la vot a fost în jur de 70 la sută.