Fermieri și transportatori continuă protestele

Sute de transportatori și fermieri români staționează, la marginea capitalei București, într-un protest orientat, în primul rând, față de prețurile mari ale asigurărilor auto și ale accizelor la carburanți. Mișcarea a erupt miercuri, 10 ianuarie, iar vineri după-amiază, o delegație a protestatarilor a fost primită la Palatul Victoria de șeful Guvernului, premierul Marcel Ciolacu. Între timp, în jurul județului Ilfov, pe șoseaua de centură a capitalei, din loc în loc, sensurile giratorii care asigură intrarea spre oraș sau către autostrada A3 sunt blocate de mașinile oprite în semn de protest.

Nu doar la București există probleme în trafic cauzate de mișcarea de protest: la Nădlac, mașini agricole circulă prin fața punctului vamal ce face legătura către Ungaria, iar vămile de la Calafat și Bechet, la granița cu Bulgaria, au fost și ele blocate de camioane și tractoare.

”Creăm locuri de muncă, plătim taxe și vrem să rămânem așa”

Negocierile fuseseră inițial programate pentru joi, când coloane întregi de camioane și tractoare venite din mai multe județe ale României au încercat să intre în București. Intenția șoferilor era să ajungă în Piața Victoriei, în fața sediului Guvernului. “Așa cum fermierii germani au ajuns până în fața Guvernului lor, vrem să ne lase să ajungem în fața Guvernului. Ne-au invitat la dialog, să ținem acolo dialogul”, spune Ionuț Cercel, reprezentantul unui grup de acțiune al agricultorilor din zona județelor Buzău și Brăila.

Jandarmii și poliția au instalat, însă, mai multe baricade la ieșirile spre oraș de pe șoseaua de centură și le-a interzis accesul în capitală. ”Am avut ieri la Chiajna două batalioane de jandarmi, în situația în care am fost pașnici și unde ne-au oprit acolo am stat. Aș putea spune că am fost sechestrați. Suntem tratați ca niște oameni periculoși, or noi suntem oameni muncitori, creăm locuri de muncă, plătim taxe statului român și ne cerem dreptul să rămânem ceea ce suntem”, a povestit pentru DW Florin Chelu, transportator din București care s-a alăturat joi protestului.

În cele din urmă, vineri la amiază, după o întâlnire cu prefectul capitalei, Rareș Hopincă, însoțit de consilierul de stat al premierului pentru dialog social, Minel Ivașcu, o delegație a protestatarilor a plecat la Guvern - fără coloanele de mașini oprite la Afumați și pe centura Bucureștilor.

În așteptarea unei autorizații

Transportatorii și fermierii insistă că acțiunea lor este spontană și că nu ar trebui să se împiedice în aprobări. Altfel spus, susțin că nu ar fi legal să li se interzică accesul în București. ”Când vrei să fii respectat trebuie să respecți legea”, a precizat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu la Digi 24, în prima sa luare de poziție de la izbucnirea conflictului social. Primarul general al Municipiului București, Nicușor Dan, recunoaște că în normele europene prevalează dreptul oamenilor de a protesta față de formalități, în cazul unor acțiuni spontane.

Primăria Municipiului București ar fi primit două cereri de autorizare a unui miting, transmise ”de către o persoană fizică și de către reprezentanții unui partid politic extremist”, după cum s-a exprimat prefectul Hopincă la întâlnirea de la Afumați cu protestatarii. Deocamdată, primarul Nicușor Dan nu a semnat niciuna dintre cereri. Una ar avea probleme de redactare iar pe cea depusă în numele partidului senatoarei Diana Șoșoacă ar fi respins-o, susțin surse din administrația locală.

Primarul mai susține că nu a primit nici o cerere de autorizare din partea transportatorilor sau a fermierilor. ”Dacă o astfel de cerere o să vină, o să convocăm comisia și o să autorizăm, în măsura în care nu se stânjenește traficul”, a adăugat Nicușor Dan.

Subvenții mici, importuri ieftine, obligații scumpe

Până vor primi o eventuală autorizare care să le permită să defileze prin București, fermierii și transportatorii și-au tras pe dreapta mașinile de mare tonaj în apropierea șoselei de centură. Pe geamurile acestora au lipit afișe cu o parte din solicitările pe care le au și cu motivele venirii spre capitală. Unul este frecvența prea mare cu care, spun agricultorii, trebuie să își ducă mașinile agricole la inspecția tehnică periodică. Mai mult, se plâng că le-au fost impuse controale tehnice inclusiv pentru pluguri.

Fermierii contestă și costurile mari ale creditelor agricole, întârzierile plăților la care au dreptul legal precum și nivelul scăzut al subvențiilor. Diferențele mari ale acestora, de trei sau patru ori mai mici decât în Ungaria, Olanda sau Slovenia și la jumătate față de cele din Bulgaria sau Austria, fac ca prezența agricultorilor români pe piața internațională să fie necompetitivă. Fermierii români se plâng chiar că pe propria piață națională nu pot face față concurenței importurilor subvenționate, vândute mult mai ieftin, la prețuri pe care nu și le permit.

În mulțimea strânsă printre camioanele trase pe dreapta la Afumați, lângă rampa ce face conexiunea cu șoseaua de centură a capitalei, Dănuț Andruș iese cumva în evidență printre tovarășii lui de protest. Poartă o cuşmă albă, ușor încovoiată, ca în vechile ilustrate cu locuitori ai principatelor dunărene. Este, de trei zile de când a început protestul, unul dintre liderii fermierilor veniți din țară la București. El însuși a venit din nordul extrem al României: cultivă terenuri și crește animale în satul Horodiștea din Botoșani, ”pe unde intră frigul în țară”, precizează Andruș.

A fost cândva candidat PSD la funcția de primar. Acum, după cum reiese din discuția cu reporterul DW, are o părere destul de proastă despre guvernul pesedist: ”Nu mai putem de bine. Nu avem nici un sector în care să meargă treaba bine în România. Am venit și pentru medici, și pentru justiție, unde nu se înaintează sub nicio formă, sunt procese blocate de luni de zile. Avem un stat eșuat la orice nivel. Motivul principal pentru care suntem aici este lipsa cadrului legislativ în România la orice nivel. Și a responsabilității celor care ne conduc. Dacă nu ne mai putem continua activitatea, producția internă nu mai există și suntem doar un stat de consum. Noi, agricultorii, avem 22 de solicitări. Mai sunt și cei de la transporturi, care au 26 de solicitări”. Revendicări care, i-a comunicat Andruș prefectului Hopincă, au fost trimise Guvernului, Ministerului Agriculturii și Senatului deja din urmă cu patru luni.

Ministrul nu agreează cererile transportatorilor

Titularul de la Transporturi, Sorin Grindeanu, pe de altă parte, spune că nu a primit, în ultimele săptămâni, cereri de dialog din partea transportatorilor. În lista de revendicări cu care s-au dus la Guvern, aceștia reproșează costurile prea mari ale unor obligații impuse de stat. În afara asigurării obligatorii RCA, pe care nu doar șoferii profesioniști o consideră prea scumpă, un preț prea ridicat este, spun șoferii de camioane, și cel plătit pentru instalarea sistemelor de geolocalizare, prin care fiscul poate urmări în permanență traseul mărfurilor.

Și taxa de drum este prea scumpă - dar în acest sens Guvernul pare decis să nu bată sub nici un fel în retragere, conform celor care au avut acces la negocierile de vineri după amiază. ”Nu putem să nu plătim rovinieta”, a declarat Grindeanu, vineri seară, și a mai precizat că dacă normele europene prevăd folosirea GPS-urilor pentru mărfuri, acestea vor trebui instalate pe camioane.

Negocieri începând de luni, protestatarii rămân în stradă

”Noi am dormit în cabinele mașinilor în ultimele trei zile”, spune Florin Chelu, una dintre vocile transportatorilor nemulțumiți care staționează la Afumați, într-o discuție cu DW. ”Guvernanții sunt odihniți. Dar dacă nu s-au trezit în ultimii 34 de ani, acum chiar e momentul să se trezească. Am aprins o scânteie, susținem o flacără, nu cred că vrea cineva să ajungă în foc”.

Dacă șeful Guvernului, Marcel Ciolacu, și-a arătat disponibilitatea unui dialog și și-a făcut vineri timp pentru reprezentanții protestatarilor, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că abia luni va purta discuții cu fermierii. În cele din urmă, după cum s-a văzut la finalul discuțiilor din Guvern, calendarul negocierii celor circa 50 de solicitări puse pe masa premierului debutează săptămâna viitoare. „Am primit promisiuni verbale că vor fi înființate grupuri de lucru cu ministerele de resort și instituțiile implicate în problemele noastre, începând de luni” (15 ianuarie 2024), a anunțat Andruș la ieșirea din Palatul Victoria. ”Până atunci, decizia de a continua protestul aparține fiecăruia care se află în stradă. Noi, personal, am hotărât să rămânem în continuare în stradă”, a adăugat fermierul botoșănean, vorbind în numele celor zece membri ai delegației care a discutat cu prim-ministrul Ciolacu.

Populiștii au vrut să fure protestul

”Pretențiile noastre sunt toate realiste. Sunt puncte bine trase cu care ne confruntăm acum, atât noi, transportatorii, cât și fermerii, crescătorii de animale. O să vedeți că vor fi mult mai multe grupuri care se vor afilia mișcării noastre. Este o mișcare nonpolitică. S-a încercat ieri politizarea protestului nostru, la Chiajna, însă, liderii partidelor au plecat huiduiți. Au venit și galeriile, nu știu cine le-a adus dar au venit sigur pentru a manipula”, a povestit Florin Chelu pentru DW.

Într-adevăr, atât formațiunea populistă de dreapta A.U.R. cât și partidul SOS, de aceeași orientare ideologică, au încercat să capitalizeze politic nemulțumirile. Liderii ambelor formațiuni, George Simion și Diana Șoșoacă, au fost alungați de protestatari, cu atât mai mult cu cât ministrul Agriculturii a încercat în mai multe rânduri să crediteze ideea că protestul este orchestrat politic.