Iran: Pensionarii nemulţumiţi ies în stradă

Imagini şi materiale video cu noi şi noi demonstraţii ale pensionarilor din Iran apar aproape zilnic în reţelele de socializare şi în mediile iraniene, deşi guvernul interzice în continuare acţiunile de protest. Pensionarii suferă cel mai acut din pricina crizei economice din ţară şi a problemelor generate de un management defectuos. Jafar Azimzadeh, pensionar, sindicalist şi preşedinte al asociaţiei "Mişcarea Muncitorească Liberă din Iran", a deplâns pentru DW faptul că oamenii sunt nemulţumiţi şi sistemul politic nu are răspunsuri adecvate la problemele lor. Doar cu ajutorul opresiunii nu poate fi guvernată nicio ţară, a subliniat el.

Scumpirea masivă a alimentelor a devenit pentru mulţi pensionari o problemă existenţială. Potrivit datelor Centrului pentru Statistică din Iran, preţul alimentelor a crescut cu 80 la sută în decurs de un an. Astfel, Iranul a ajuns să se numere între cele cinci ţări la nivel global în care s-a constatat cea mai mare inflaţie alimentară. Motivul principal este deprecierea masivă a monedei iraniene. Iranul depinde în sectorul alimentar în mare măsură de importuri, mai ales cereale şi ulei vegetal, şi trebuie să plătească pentru aceste importuri tot mai scump, în valută.

Pensionarii relatează că nu-şi mai pot permite să cumpere decât strictul necesar. O profesoară pensionară în vârstă de 73 de ani a declarat pentru DW: "De multă vreme nu ne mai permitem să călătorim. De aceea petrecerea timpului cu rudele şi copiii noştri a fost singura bucurie care ne-a mai rămas. Dar acum aproape nimeni nu-şi mai permite să invite oaspeţi la el acasă". Numeroşi alţi vârstnici se plâng la proteste şi în mass media că au alunecat sub pragul sărăciei. Potrivit datelor oficiale, în anul 2022 aproximativ o treime din populaţia iraniană a trăit sub pragul sărăciei. Aceşti oameni nu-şi mai pot permite, de exemplu, îngrijiri medicale în caz de boală.

"Îngrijoraţi, stresaţi, nefericiţi"

Ziarul "Etemad" a relatat pe larg în ediţia sa din 30 mai că inflaţia face societatea tot mai nemulţumită, îngrijorată, stresată şi nefericită. Articolul cita statistici ale Institutului pentru Medicină Legală, care face chiar o legătură directă între inflaţie şi înmulţirea cazurilor de violenţă fizică înregistrate la nivelul întregii ţări.

Guvernul de la Teheran a anunţat că va majora salariile şi pensiile cu 20 la sută în acest an. Dar este prea puţin în raport cu rata inflaţiei. Bugetul ţării depinde în proporţie de 40 la sută de încasările realizate din exportul energetic. Executivul spune că vina pentru problemele din ţară o poartă sancţiunile americane împotriva exporturilor de petrol iraniene şi încearcă să-şi extindă parteneriatul cu Rusia şi China.

În fapt, Republica Islamică exportă în continuare o cantitate apreciabilă de petrol. Potrivit informaţiilor agenţiei Reuters, Iranul a exportat în decembrie 2022, în medie, 1,14 milioane de barili de petrol pe zi, mai mult decât în oricare lună a anului trecut. Dar această cantitate este mult mai mică decât nivelul atins în trecut. După încheierea Acordului Atomic, exporturile de petrol crescuseră în 2016 la aproximativ două milioane de barili pe zi, iar înainte de revoluţia islamică din 1979, Iranul vindea zilnic până la şase milioane de barili.

Apropiere de China

Cu un volum comercial care a depăşit 25 de miliarde de euro, China este cel mai important partener comercial al Iranului şi principalul cumpărător al petrolului iranian. În plus, Beijingul intenţionează să extindă cooperarea militară cu Iranul. Anunţul a fost făcut după vizita la Beijing al preşedintelui Iranului, Ebrahim Raisi, în februarie 2023.

În ciuda problemelor economice, guvernul iranian investeşte masiv în industria de armament. La sfârşitul lunii mai Iranul a prezentat cea mai nouă variantă a rachetei balistice Chorramshahr, care funcţionează cu gaze lichefiate. În plus, pe 6 iunie, Iranul a prezentat prima rachetă hipersonică, fabricată în ţară. Preşedintele Raisi a declarat la televiziunea de stat că racheta cu denumirea "Fattah" întăreşte puterea ţării, amplifică forţa de descurajare a Iranului şi le va aduce statelor din regiune securitate şi o pace stabilă.

Expertul Abbas Abdi a scris în ziarul iranian "Hammihan" că societatea are nevoie de speranţă şi a amintit de promisiunea preşedintelui Raisi, făcută în campania electorală, de a reduce inflaţia sub pragul de 10 la sută, de a înfiinţa noi locuri de muncă şi de a stimula creşterea economică. Dar nimeni nu îndrăzneşte să critice deschis activităţile militare ale ţării.

Racheta hipersonică Fattah prezentată zilele trecute este capabilă să transporte şi încărcătură atomică, scriu agenţiile de presă. În reacţie, SUA au trecut pe lista sancţiunilor mai bine de 10 persoane şi organizaţii din China, Hong Kong şi Iran, între care ataşatul militar al Iranului la Beijing. Washingtonul le acuză că au ajutat la procurarea de componente şi tehnologii pentru fabricarea rachetelor balistice în Iran.