1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
ConflicteAfganistan

Negociem cu talibanii, dar cum s-o facem?

2 septembrie 2021

Pentru a salva viețile celor rămași în Afganistan și care ar urma să fie aduși în Germania, Berlinul va fi nevoit să negocieze cu noua conducere de la Kabul.

https://p.dw.com/p/3zo05
Afganistan I Kabul talibani
Imagine: Zabi Karim/AP/picture alliance

Germania poate fi ușor șantajată, afirmă un expert în securitate. Ceva mai optimist, un alt expert crede că, pentru a-și urmări interesele, s-ar putea ca talibanii să respecte acordurile ce vor fi încheiate. 

Cu teroriștii nu negociezi, afirmă oficial multe guverne. Însă, frecvent, realitatea arată altfel. Istoria ne-a demonstrat că mereu s-a ajuns la situații în care, pentru a soluționa conflictele cu organizații sau grupări responsabile de comiterea unor atentate sau alte acte de vioență, reprezentanții guvernelor și ai acestora din urmă au luat loc la masa negocierilor.  

Deși au făcut-o cu reticență, așa au stat lucrurile în cazul Armatei Republicane Irlandeze (IRA) sau al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP).  

O țară întreagă este ostatică 

În cazul Afganistanului, negocierile cu talibanii sunt la fel de sensibile și controversate, devenind un subiect exploziv. Fiindcă militanții islamiști practic au luat prizonieră aproape toată populația țării. Cine dorește să ajute civilii nu-i poate ocoli pe talibani, adică acele forțe care au guvernat aproximativ cinci ani în timpul „Emiratului Islamic al Afganistanului“ – de la cucerirea  Kabulului în septembrie 1996, până la invazia trupelor internaționale în 2001.  

Afganistan Kabul talibani
Luptătorii talibani patrulează încrezători prin capitala afgană KabulImagine: HOSHANG HASHIMI/AFP via Getty Images

Acum, talibanii sunt din nou la putere iar comunitatea internațională vrea să prevină ce este mai rău în țara devastată de război: încălcări grave ale drepturilor omului, exodul populației, foamete și pericolul ca Afganistanul să devină, din nou, un cuib al grupărilor teroriste străine ca Al-Qaida sau Statul Islamic. Dacă situația va scăpa de sub control, observatorii nu exclud o periculoasă reacție în lanț care ar putea distruge complet acest punct de o importanță geostrategică majoră între Asia Centrală și de Sud.  

Merkel speră la disponibilitate de cooperare 

De luni întregi, în capitala Qatarului, Doha, au avut loc convorbiri între diverse delegații și conducerea politică a talibanilor, în vederea unei recunoașteri oficiale. Accentul a fost pus pe formarea unui guvern. Acum, statele occidentale se concentrează asupra evacuării rapide a afganilor care au nevoie de protecție și a propriilor cetățeni.  

Cancelara germană Angela Merkel speră la disponibilitate de coopeare din partea noii conduceri instalate la Kabul. „Obiectivul nostru trebuie să fie menținerea cât mai mult posibil a schimbărilor petrecute în ultimii 20 de ani“, a afirmat în Bundestag șefa guvernului de la Berlin. „Talibanii sunt acum o realitate în Afganistan“. Este o constatare amară, dar cu care va trebui să ne obișnuim.         

Berlin | Bundestag Afganistan Angela Merkel
Cancelara Merkel vorbește în Bundestag despre situația din AfganistanImagine: Markus Schreiber/AP Photo/picture alliance

La rândul său, ministrul federal de Externe, Heiko Maas, consideră că negocierile cu talibanii sunt inevitabile. „Nu există nicio posibilitate să le ocolim“, a declarat șeful dipomației germane la Doha. În prealabil, Heiko Maas a efectuat o vizită în țările vecine Afganistanului pentru a vedea cum se prezintă situația în regiune. Maas a lăsat să se înțeleagă că respinge o întrevedere cu talibanii. 

În mod evident, guvernul de la Berlin nu dorește să lase impresia unei recunoașteri oficiale a noii conduceri de la Kabul. Fostul ambasador al Republicii Federale la Kabul, Markus Potzel, este in contact cu delegația islamistă în capitala Qatarului.  

Fără așteptări prea mari 

La Doha și la Kabul, talibanii își dau silința să-și spele imaginea, pozând în lideri moderați, de care populația nu trebuie să se teamă. Ba chiar unii reprezentanți ai noii conduceri le acordă interviuri jurnaliștilor. Pe de altă parte, în unele provincii sunt raportate atacuri vioente. Se aude că fetelor li s-ar fi interzis să mai meargă la școală iar femeilor să lucreze.  

Ministrul german de Externe Heiko Maas în Qatar
Întâlnire la Doha: ministrul german de Externe Heiko Maas și omologul din Qatar, șeicul Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al-ThaniImagine: Felix Zahn/photothek/imago images

Totuși: „Pentru a putea scoate din Afganistan forțele rămase acolo și afganii aflați în pericol“ este posibil ca discuțiile cu talibanii să fie inevitabile, afirmă directorul Institutului pentru politică de securitate al Universității Kiel, Joachim Krause.  

În opinia sa, negociată ar trebui doar evacuarea acestor persoane. Orice alte obiective, de exemplu împiedicarea unei migrații în masă sau a revenirii organizațiilor teroriste străine, ar avea șanse mici de reușită. „Cum ar trebui să prevină talibanii un val de migrație necontrolat sau reîntoarcerea grupărilor teroriste străine? Ei guvernează doar parțial țara. Și nu dorim să înceapă să deschidă focul asupra refugiaților pentru a-i împiedica să plece.“   

În opinia expertului în securitate, Germania se află într-o poziție delicată. Din cauză că n-a reușit să-și scoată din Afganistan toți colaboratorii, Republica Federală poate fi ușor șantajată. „Indiferent că ne place sau nu, va trebui să acceptăm condițiile talibanilor pentru a-i putea ajuta pe acești oameni să părăsească Afganistanul pe alte căi“, afirmă Krause. Talibanii ar putea cere bani, alimente ori medicamente. Conform unui bilanț preliminar al acțiunii de evacuare, Germania a reușită să aducă din Afganistan doar 138 de persoane. Alte 50.000 așteaptă să primească ajutor, estimează Ministerul federal de Externe.  

Interesele proprii impulsionează negocierile 

Succesul negocierilor depinde de disponibilitatea talibanilor de a respecta acordurile încheiate. Co-fondatorul thinktank-ului independent "Afghanistan Analysts Network" (AAN), Thomas Ruttig, se așteaptă ca islamiștii să fie rezonabili pentru a-și putea urmări interesele. „Talibanii sunt dependenți de ajutor economic. După 40 de ani de război, țara nu mai are nicio infrastructură.“ Dacă vor începe să exercite presiuni asupra unor guverne, „va fi greu ca guvernele respective să mai dorească să se implice și astfel Afganistanul nu va primi bani“, a declarat Ruttig pentru DW.

Qatar | Talibani Doha
Delegația talibană la negocierile de la DohaImagine: Karim Jaafar/AFP/Getty Images

Germania și alte țări au sistat ajutoarele pentru dezvoltare, activele guvernului afgan în străinătate au fost înghețate, ceea ce îngreunează tranzacțiile financiare cu această țară. Transferurile de bani din străinătate au fost întrerupte iar oficiile de schimb valutar și birourile de transfer ca Western Union s-au închis. Țara cu aproximativ 39 de milioane de locuitori este o ruină.     

Fără teroriști în Afganistan? 

Talibanii, care vor să lase impresia unor conducători buni, sunt conștienți de faptul că țara nu va supraviețui fără ajutor umanitar extern. Tocmai de aceea, consideră Thomas Ruttig, ei nu vor permite ca Afganistanul să redevină un centru al terorismului. „În caz contrar, ar trebui să se teamă de represalii și sancțiuni suplimentare și nu-și pot permite lucrul acesta. Cred că talibanii formează o organizație care gândește politic. N-ar trebui să-i subestimăm, să-i vedem ca pe niște figuri din Evul Mediu, cum frecvent se întâmplă.“ 

Ruttig propune concentrarea, în lunile următoare, asupra chestiunilor umanitare și observarea acțiunilor talibanilor. În plus, noii conduceri de la Kabul ar fi de dorit să i se amintească de respectarea standardelor internaționale. În opinia sa, occidentul n-ar trebui să negocieze dintr-o poziție de superioritate. „La câte a făcut sau a tolerat occidentul în Afganistan, inclusiv presupuse crime de război și încălcări ale drepturilor omului, ar trebui să ne abținem de la asta“, subliniază Ruttig.  

Ralf Bosen
Ralf Bosen Politică și istorie contemporană