Noua strategie anti-COVID-19 a Turingiei

Care e secretul Germaniei, cum a reuşit toate acestea? O întrebare pe care şi-o pun mulţi în aceste zile, privind datele statistice referitoare la evoluţia pandemiei în Germania. Numărul de noi infectări e în scădere, iar cel al vindecărilor bolnavilor de COVID-19 în creştere. Cele 8302 de decese (potrivit situaţiei din 26 mai 2020) reprezintă o cifră, deşi în sine îngrozitoare, totuşi incredibil de mică, comparativ cu alte ţări ale lumii. Raportat la populaţia ţării, ar fi 10 decese la 100.000 de locuitori. Cu mult mai dramatică e situaţia în Spania, unde la 100.000 de locuitori şi-au pierdut viaţa 61 de persoane. În Italia au fost 54, în Franţa 42, iar dincolo de Atlantic, în SUA, au murit 29 de oameni la suta de mii de locuitori.

Care este, aşadar, explicaţia? Din afară privit, răspunsul ar putea suna pe scurt cam aşa: Angela Merkel. Odată în plus, cancelara Germaniei este apreciată pentru modul în care a reuşit să gestioneze o criză. Dar rezultatul nu se datorează, desigur, doar politicienei creştin-democrate care, din 2005, conduce executivul german. Germania este o republică federală formată din 16 landuri cu administraţii proprii. Şi fiecare dintre aceste 16 landuri federale vrea să-şi croiască propria cale de combatere a actualei pandemii de coronavirus. În ultima vreme, regiunile au preluat tot mai mult din mâinile statului frâiele cursului anti-COVID-19. Problema care se punea la început a fost care dintre landuri introduce cât mai grabnic măsurile restrictive de carantină. Acum, însă, de la începutul lui mai, lucrurile s-au inversat. Cuvântul magic nu mai e „carantina“, ci „relaxarea“. S-a început o nouă cursă, renunţându-se treptat la interdicţiile şi restricţiile adoptate pe timp de lockdown. Când şi cum se redeschid grădiniţele şi şcolile? Când restaurantele, piscinele în aer liber, sălile de fitness, cinematografele sau teatrele? Şi ce se întâmplă cu Bundesliga? Între timp au fost reluate meciurile de fotbal şi măcar microbiştii au putut răsufla uşuraţi.   

Pe 6 iunie urmează un nou pas pe calea relaxării

Probabil că în afara Germaniei un astfel de anunţ n-ar stârni prea multă mirare: „Angela Merkel declară lockdown-ul generat de coronavirus drept încheiat!” Cum ar putea arăta acest final a lăsat să se întrezărească premierul landului federal Turingia, Bodo Ramelow (Partidul Stângii), care, la sfârşitul săptămânii trecute, a anunţat că doreşte ieşirea completă din carantină, propunând drept dată concretă ziua de 6 iunie.

Declaraţiile politicianului de stânga au declanşat discuţii aprinse la nivelul întregii Germanii, observându-se că din consensul, cultivat cu grijă în faza iniţială a crizei, n-a mai rămas mai nimic. Criticii consideră rezultatele obţinute până acum în pericol şi atrag atenţia asupra cazurilor de infectare înregistrate într-un restaurant din Saxonia Inferioară, unde nu s-au respectat pare-se standardele de protecţie, sau după o slujbă dintr-o biserică din landul Hessa. Ambele landuri se învecinează cu Turingia şi prezintă o situaţie similară sub aspectul deceselor cauzate de COVID-19. Dar ce înseamnă asta referitor la dinamica de răspândire a virusului, când până şi experţii împărtăşesc adesea opinii contradictorii? La sud de Turingia se întinde Bavaria, landul cu cea mai mare rată de mortalitate cauzată de coronavirus, iar la nord, Saxonia Anhaltină, unul din landurile cu cele mai puţine decese.

Mai puţine interdicţii, mai multe recomandări

Bodo Ramelow cunoaşte toate aceste cifre, toate temerile şi îndoielile oamenilor. Şi, potrivit declaraţiilor sale publice, pare a le şi lua în serios. Situaţia rămâne “fragilă”, dar premierul doreşte să treacă de la “interdicţii” la “recomandări”, de la obligaţii impuse de stat la măsuri pentru care cetăţenii să-şi asume singuri răspunderea. Bineînţeles că nu poate oferi asigurări că “nu vor mai exista infectări care să facă din nou necesară aplicarea de restricţii”, a mai spus Ramelow.  

Cel mai cunoscut virolog german, Christian Drosten, de la renumita clinică berlineză Charité, apreciază apelul lui Ramelow la responsabilitatea oamenilor drept un act riscant şi atrage atenţia asupra evoluţiilor din Suedia: “Vedem în aceste zile, iar evoluţia va continua şi mai pregnant în lunile următoare, că acolo se înregistrează o rată mare a mortalităţii”. Cifra actuală, una dintre cele mai ridicate în Europa, e înspăimântătoare: 39 de decese la suta de mii de locuitori. Explicaţia e simplă. Măsurile anti-COVID-19 au fost în Suedia extrem de moderate. Ce se întâmplă dacă Turingia devine un fel de Suedie a Germaniei?

Cursul Germaniei, care până acum a dat rezultate mulţumitoare, este examinat cu atenţie în afară. În cazul în care Turingia ar deveni un fel de Suedie a Germaniei, modelul german va fi, evident, compromis. Desigur nu trebuie pierdut din vedere că vorbim despre un land federal cu o slabă densitate a populaţiei, cu numai 2,1 milioane de locuitori. Populaţia Germaniei în ansamblu se ridică la 83 de milioane.

Că Ramelow, până acum mai degrabă rezervat şi moderat în ce priveşte căile de gestionare a crizei, a exagerat ceva de data asta, pare să-i fie şi lui însuşi limpede. “Nu am spus că de acum oamenii pot să se îmbrăţişeze din nou, să-şi scoată masca de protecţie şi să se sărute”, a declarat premierul Turingiei postului MDR. Măsurile care s-au dovedit utile, cum ar fi păstrarea distanţei, ar trebui să rămână valabile, a mai arătat Ramelow. Sună ca şi cum lucrurile ar rămâne neschimbate.   

Preşedintele Bundestagului laudă federalismul german 

Şi în landul învecinat Saxonia se discută despre renunţarea, în curând, la restricţiile menite a împiedica răspândirea coronavirusului. Ceea ce se întâmplă e firesc într-un stat federal. Preşedintele Bundestagului (camera inferioară a Parlamentului), Wolfgang Schäuble, susţine ideea. „Dacă rămânem precauţi şi suntem dispuşi, la nevoie, să renunţăm la măsurile de relaxare, atunci riscul este asumabil”, a precizat politicianul creştin-democrat agenţiei de presă afp.    

Ramelow, însă, apreciază el, “îşi asumă un risc mare”. Pe de altă parte, a mai spus Schäuble, “în aceasta rezidă forţa sistemului nostru federal: ca situaţiile diferite de la o regiune la alta să fie abordate, regional, diferit”. Şi care e reacţia Angelei Merkel? Cancelara a anunţat prin purtătorul ei de cuvânt că după expirarea, săptămâna viitoare, a înţelegerilor dintre stat şi guvernele de land, vor exista “indicaţii obligatorii” şi nu doar simple recomandări. Aceasta pentru a nu periclita rezultatele obţinute până acum privind frânarea răspândirii COVID-19.