Polițiștii, procurorii, serviciile: droguri și complicități?

Nici liderii Poliției, nici cei ai Justiției nu au recunoscut că drogurile de mare risc și medicamentele periculoase pot fi procurate relativ ușor. Totuși, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT) a reușit să-l prindă pe Șonea Constantin, angajat al farmaciei Catena, cu zeci de cutii de opiacee medicale, Fentanil și Oxicodonă, care se prescriu pentru bolnavii în stare terminală cu dureri insuportabile. Farmacistul, angajat la Catena de nouă ani, se ocupa în ultima vreme cu centralizarea medicamentelor expirate care urmau să fie distruse, dar pe care el le revindea mai departe unor dealeri de droguri, potrivit stenogramelor înregistrărilor făcute sub mandat judecătoresc. 

Cel puțin un an de zile farmacistul a sustras din depozitele farmaciei Catena substanțe periculoase care se vând numai cu rețetă și doar în cazuri speciale, fără ca nimeni din jurul lui să observe. Nu e clar încă dacă o făcea pe cont propriu sau dacă avea și alți complici în interiorul companiei unde lucra. Cert e că un farmacist a putut să intre cu atâta ușurință în posesia unor cantități uriașe de pastile de o sută de ori mai puternice decât morfina și de 50 de ori mai tari decât heroina și să le vândă cu atâta cinism pe piața drogurilor, cu toate că știa că pot provoca moartea. 

O serie de vedete și-au pierdut viața după doze prea mari din aceste medicamente. Prince, cunoscutul cântăreț și compozitor, a murit la 57 de ani în urma unei supradoze accidentale de fentanil în 2016; rapper-ul american Mac Miller a murit în 2018, la 26 de ani, după o supradoză de fentanil pe fondul consumului de alcool și cocaină; cântărețul american și textierul Tom Petty a luat accidental o supradoză de fentanil și oxicodonă și s-a prăpădit la 66 de ani. Actorul australian Heath Ledger, premiat de mai multe ori, și-a pierdut viața după o supradoză de oxicodonă, diazepam și alte medicamente. Acum două luni și jumătate, fiica actorului Robert De Niro a anunțat moartea fiului ei de numai 19 ani după o supradoză de fentanil.

Procurorii au găsit fentanil în timpul perchizițiilor făcute acasă și în anturajul lui Vlad Pascu, autorul tragediei de la 2 Mai, cel care aflat sub influența mai multor droguri a omorât cu mașina doi tineri. 

Această dramă a pus presiune asupra autorităților. Președintele Klaus Iohannis a spus că drogurile pot afecta siguranța națională iar Consiliul Suprem de Apărare a Țării va discuta această problemă, ceea ce ar putea duce la o mobilizare serioasă, dacă într-adevăr există voință politică. 

Seriozitatea în lupta cu drogurile se poate vedea însă după faptul că România are în toată țara doar 14 procurori antidrog și numai 250 de polițiști, în vreme ce numărul consumatorilor ar fi de două milioane, potrivit ministrei Justiției. Alina Gorghiu nu a spus de unde are această statistică, dar probabil că nu a inventat-o, ci a primit-o de la o instituție care face evaluări sau care chiar se ocupă cu monitorizarea consumului. Deci, aproximativ 10% din populația țării și-ar procura periodic droguri, mult peste rapoartele internaționale, dar sub consumul european. 

Piața drogurilor din UE este destul de mare: peste 30% dintre europeni au consumat cel puțin o dată în viață droguri (87,4 milioane). În 2021, cu aproape 10% mai mulți adulți decât în anul anterior au fumat canabis (în total peste 22,6 milioane). A crescut îngrijorător numărul celor care au luat cocaină, amfetamine și ecstasy. În 2021, un milion de europeni consumau opioide de mare risc și peste 6000 de persoane au murit din cauza unor supradoze. Anul trecut au fost depistate peste 40 de substanțe psihoactive noi. 

În România, Agenția Națională Antidrog nu părea îngrijorată de ritmul consumului la începutul anului, când a dat publicității raportul obișnuit în care constata că doar unul din zece români sub 64 de ani ar fi luat experimental o dată în viață droguri, în vreme ce 6% ar fi consumatori obișnuiți.

Cu toate că nimeni nu recunoștea gravitatea fenomenului în urmă cu câteva luni, astăzi drogurile tind să afecteze siguranța națională. Statul a fost neinteresat să-i găsească pe marii traficanți, să se ocupe strategic de prevenirea dependenței printre adolescenți, să supravegheze medicamentele opiacee, să stea cu ochii în patru pe rutele drogurilor care traversează țara, să trimită procurori și polițiști să se specializeze în statele care au experiență, dar mai ales să observe că în România tinerii sunt lăsați pe marginea prăpastiei. Chiar zilele trecute, fiul unei foste procuroare cunoscut în zona drogurilor din Constanța a intrat într-un conflict în care a folosit pistolul. 

Multe ies la iveală cu întârziere, într-o țară în care în urmă cu doar doi ani întreaga plajă de la Mamaia s-a umplut cu pachete pline cu droguri de mare risc sau când, după defecțiunea ciudată a sistemului de supraveghere de la graniță, la Sfântu Gheorghe a eșuat pe nisip o tonă de cocaină cu puritate 90%.

Oare, până acum, polițiștii, procurorii, serviciile secrete au ignorat pericolul sau au fost în complicitate cu această lume periculoasă?