Polonia în faţa preşedinţiei Consiliului European

Pe 1 ianuarie 2025 Polonia preia preşedinţia semestrială a Consiliului European de la Ungaria. Prin asta ia sfârşit un an turbulent pentru UE. Fiindcă în loc să acţioneze ca intermediar neutru, premierul ungar Viktor Orban a avut confruntări cu Bruxelles-ul şi şi-a nemulţumit partenerii cu o "misiune de pace" unilaterală şi vizite la Moscova, Kiev şi Beijing.

"Preşedinţia poloneză a Consiliului European va fi un contrapunct la ceea ce s-a întâmplat în ultimele şase luni", a declarat pentru DW Kai-Olaf Lang, expert în materie de Europa de Est în cadrul fundaţiei Stiftung Wissenschaft und Politik (SWP). Va fi valabil mai ales în politica de securitate şi în raporturile cu Ucraina şi Rusia.

"Nimeni nu mă poate păcăli"

Premierul polonez Donald Tusk este un politican european cu experienţă. El a fost între anii 2014-2019 preşedintele Consiliului European şi ulterior a fost preşedintele Partidului Popular European (PPE). "Nimeni nu mă poate păcăli în UE", a afirmat el în prima sa declaraţie guvernamentală, după ce a devenit premier polonez în decembrie 2023. Anterior câştigase alegerile parlamentare învingând partidul conservator de dreapta PiS, care guvernase Polonia timp de opt ani.

Preşedinţia Consiliului European îi va permite Varșoviei să-şi transpună anunţul în faptă şi să arate că Polonia nu mai este un ucenic după 20 de ani de apartenenţă la UE, putând fi un exemplu de urmat şi pentru membrii mai vechi.

"Suntem credibili. Europa vorbeşte limba noastră", a declarat ministrul polonez pentru Afaceri Europene, Adam Szlapka, când a prezentat recent la Varşovia priorităţile preşedinţiei poloneze a Consiliului European. Ţara sa a devenit "un expert pentru cele mai mari provocări" cu care vestul se va confrunta.

Polonia are argumente puternice în politica de securitate

Tusk reiterează de câteva luni că politica de securitate a Poloniei şi a altor state de la flancul estic al NATO trebuie să devină politica întregii UE. "Ar trebui să cultivăm relaţiile cu SUA, dar Europa trebuie să devină independentă, trebuie să stea pe picioarele proprii. Epoca fricii şi nesiguranţei faţă de Rusia trebuie să se încheie", a declarat el înaintea unei reuniuni cu statele scandinave şi baltice la sfârşitul lunii noiembrie.

Polonia alocă un buget important pentru apărare. În prezent este de 4,2 la sută din PIB. În 2025 va urca la 4,7 la sută din PIB. Este un argument puternic nu doar în discuţiile cu alte state UE, ci şi în viitoarele discuţii cu preşedintele ales al SUA, Donald Trump, care cere un angajament mai puternic din partea partenerilor europeni.

Pace doar cu implicarea Ucrainei

Tusk este decis să împiedice posibile negocieri de pace pentru încetarea războiului din Ucraina purtate doar între SUA şi Rusia peste capul ucrainenilor. Şi vrea ca UE să fie prezentă la masă în cadrul unor astfel de tratative.

"Preşedinţia noastră va fi, între altele, coresponsabilă de situaţia tratativelor care ar putea debuta în această iarnă", a declarat premierul polonez la începutul lunii decembrie. "Ucraina trebuie să fie prezentă la toate discuţiile. Fiecare propunere trebuie să fie acceptată şi de prietenii noştri de la Kiev", a subliniat Tusk la capătul unei întâlniri cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, care a fost în vizită la Varşovia pe 12.12.2024.

Pentru a fi pregătită pentru acest scenariu, Polonia construieşte de-a lungul graniţei cu Belarus un "scut de apărare" estic, şi îşi doreşte cofinanţare din partea UE. Varşovia participă la apărarea antiaeriană europeană European Sky Shield. Guvernul Tusk se pronunţă în favoarea bondurilor europene pentru apărare, dar ideea unor noi datorii comune ale UE este foarte controversată în rândul partenerilor europeni. Mai ales Germania şi Olanda sunt strict împotrivă.

Negocieri de aderare la UE cu Ucraina

După ce Bruxelles-ul a dat cu un an în urmă lumină verde pentru admiterea Ucrainei în UE, Polonia vrea să înceapă acum negocierile de aderare. Ministrul Szlapka consideră că primul capitol ar putea fi cel vizând statul de drept, drepturile omului şi lupta împotriva corupţiei. Kievul face presiuni pentru discuţii vizând cât mai multe domenii, dar Varşovia nu vrea să precipite lucrurile.

Polonia se află iarăşi deja de câteva săptămâni în toiul campaniei electorale. În mai va fi ales un nou preşedinte. Pentru tabăra de centru-stânga a premierului Tusk, miza este uriaşă. De aceea premierul polonez se va feri să demareze proiecte europene nepopulare în Polonia şi care ar putea fi folosite împotriva sa de către opoziţie.

Obligaţii de politică internă

Venirea la putere a lui Tusk cu un an în urmă s-a suprapus unor proteste masive ale fermierilor nemulţumiţi de importul de cereale din Ucraina. S-au blocat punctele de trecere a frontierei atât la graniţa cu Ucraina, cât şi cu Germania. Acum Ucraina speră într-un acord comercial valabil mai mulţi ani, care să reglementeze chestiunea exporturilor în UE.

Dar disponibilitatea de a face ucrainienilor concesii va fi redusă de partea poloneză. În plus, Polonia este un adversar al acordului de liber schimb cu America de Sud şi va face probabil totul ca să nu fie implementat în forma planificată. Varşovia are în context aliaţi puternici cum este Franţa.

Şi o posibilă modificare a Tratatelor Europene pentru extinderea deciziilor cu majoritate este în Polonia controversată şi de aceea nu este o prioritate pentru preşedinţia poloneză a Consiliului European. Opoziţia conservatoare naţionalistă priveşte această iniţiativă ca pe o dizolvare a statului polonez. "Nu, nu vom lucra la modificarea tratatelor. Nu văd în Consiliu un interes pentru asta", a declarat ambasadoarea Poloniei la UE, Agnieszka Bartol, pentru agenţia de ştiri PAP.

Crize în Germania şi Franţa

Tusk este sceptic şi faţă de planul preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, intitulat European Green Deal. Acesta prevede reducerea la zero până în anul 2050 a emisiilor nete de gaze cu efect de seră în UE. "Ambiţii naive de salvare a întregii planete" afectează tot mai mult competitivitatea europeană în lume, a declarat Tusk. Decarbonizarea nu poate fi realizată prin dezindustrializare, a subliniat Szlapka, adăugând că această politică climatică pierde acceptanţa oamenilor.

Preşedinţia poloneză a Consiliului European se va desfăşura în timpul unor crize interne în Germania şi Franţa. Tusk vrea să folosească slăbiciunea celor două puteri de frunte în cadrul UE pentru a pune în lumină potenţialul ţării sale. "Polonia se poziţionează foarte ofensiv, dar coaliţiile cu statele baltice şi scandinave nu vor fi de ajuns", a avertizat expertul Lang. De aceea el priveşte cu scepticism preşedinţia poloneză a Consiliului European. "Polonia se va prezenta ca o ţară proeuropeană, dornică să demareze proiecte, dar va trebui să realizeze că dificultăţile economice şi politice din Germania şi Franţa sunt o stavilă în calea avansării Europei".