Prețul adevărat: ce nu plătim când cumpărăm mâncare ieftină

Iaurtul bio cu fructe costă cu 31 la sută mai mult, brânza Maasdammer produsă în mod convențional este aproape de două ori mai scumpă decât de obicei. Doar șnitelul vegan rămâne aproape la același preț, cu o creștere de doar cinci procente (14 cenți). În rest, toate produsele pentru care discounterul Penny percepe între 31 iulie și 5 august 2023 „Prețul Adevărat” sunt vizibil mai scumpe.

Ce se înțelege prin „costul adevărat” al alimentelor?

Campania are scopul de a arăta cât costă cu adevărat cele nouă alimente, dacă în prețul de vânzare sunt incluse toate costurile ulterioare care, de-a lungul lanțului de producție, apar pentru natură și climă. De exemplu, prin emisia particulelor fine în suspensie (PM 10 și PM 2,5) sau a gazelor cu efect de seră (cum ar fi metanul și dioxidul de carbon), prin consumul de resurse sau utilizarea îngrășămintelor și pesticidelor.

„Până acum, aceste efecte nu s-au reflectat în prețul de vânzare, dar au costat indirect banii societății noastre”, este argumentul adus de experții în ecologie de la Universitatea Tehnică din Nürnberg și Universitatea din Greifswald, partenerii științifici ai campaniei Penny, care au și calculat costurile de mediu ale celor nouă alimente.

De exemplu, gazele cu efect de seră amplifică schimbările climatice și, prin urmare, și evenimentele meteorologice extreme. „Prejudiciul îl plătim cu toții - impozite mai mari, asigurări mai scumpe”. Un alt exemplu sunt costurile pentru tratarea apei potabile, contaminată din cauza îngrășămintelor. Studiul care a stabilit „prețurile adevărate” a măsurat și efectul fertilizatorilor artificiali asupra solului și sănătății.

Ce alimente atrag costuri mari de mediu?

Organizația Greenpeace estimează daunele aduse mediului și climei cauzate de fabricarea cărnii și a produselor lactate în Germania la aproximativ șase miliarde de euro pe an. De fapt, s-a demonstrat că adevăratele costuri sunt întotdeauna mai mari, cu cât un produs „este mai animal”, explică Amelie Michalke, care cercetează sustenabilitatea la Universitatea Greifswald. „În cazul produselor pe bază de plante, costurile ulterioare sunt uneori aproape marginale”, spune Michalke.

Chiar și în cazul alimentelor bio, nu toate costurile de mediu sunt incluse în prețul de la raft. Totuși, diferența față de „costurile adevărate” - cu o medie de 1,15 euro - este mai mică decât la produsele convenționale, unde media este de 1,57 euro.

Ce intenționează Penny cu această campanie?

Potrivit propriilor declarații, discounterul, care aparține Grupului Rewe, dorește o mai amplă conștientizare a impactului producției alimentare asupra mediului. Iar banii obținuți din diferența dintre „prețul adevărat” și prețul obișnuit de vânzare ar trebui să meargă către un proiect de protecție a climei și conservarea fermelor de familie din Alpi.

Cu toate acestea, Penny presupune că nu vor fi mulți clienți care vor cumpăra produsele mai scumpe. „Ne așteptăm la o scădere a vânzărilor de ordinul câtorva milioane”, a declarat Stefan Görgens, membru în consiliul de administrație al Penny, luni, la începutul campaniei. Mulți oameni au suferit deja de pe urma prețurilor actuale crescute ale alimentelor. Dar dacă nu se iau măsuri, costurile pe termen lung vor fi semnificativ mai mari. Acest „mesaj inconfortabil” trebuie înfruntat.

Critici există la adresa campaniei

Asociația de protecție a consumatorilor Foodwatch descrie campania drept o „pură cascadorie de PR”. În timp ce Penny propune „costuri adevărate” pentru doar nouă dintre produsele sale, discounterul pune presiune pe prețurile altor alimente la fel de dăunătoare pentru climă și mediu, cum ar fi carnea.

Secretarul general al Asociației Fermierilor Germani, Bernhard Krüsken, a criticat, de asemenea, campania Penny ca fiind un „proiect de spălare ecologică a unui discounter care, altfel, nu are interes pentru prețuri corecte”.

Purtătorul de cuvânt al Penny, Andreas Krämer, contestă acuzațiile și ideea că totul ar fi exclusiv o campanie de PR. Este important ca o companie să dezvolte o atitudine față de problemele de mediu, pentru că își dorește să fie atractivă și pentru clienții de mâine și poimâine, spune Krämer într-un interviu pentru DW. „Știm că durabilitatea este așteptată și în sectorul acesta de comerț”. Grupul Rewe nu neagă că, în paralel cu campania, alte produse au prețuri semnificativ mai mici. Potrivit lui Krämer, acest lucru este posibil, între altele, datorită surplusului de producție. În niciun caz partenerii comerciali nu sunt supuși presiunii iar influența asupra prețurilor intermediarilor sau din producție este redusă.

Politicienii trebuie să contribuie la modelarea prețurilor la alimente

Organizațiile de mediu Greenpeace și BUND laudă campania în principiu. Dar, potrivit expertului în agricultură al Greenpeace, Matthias Lambrecht, „acțiunea trebuie urmată de măsuri fundamentale. Lanțurile de supermarketuri sunt la fel de responsabile ca Guvernul federal”. De exemplu, guvernul ar putea elimina TVA-ul la alimentele pe bază de plante, în vreme ce taxa pe valoarea adăugată la carne și produse lactate ar putea fi majorată, pentru a încuraja schimbarea obiceiurilor de consum.

BUND și Asociația Federală a Centrelor pentru Consumatori susțin, de asemenea, o modificare a TVA-ului. Cu toate acestea, creșterile de preț ar trebui amortizate financiar, mai ales pentru persoanele care dispun de resurse limitate.

De fapt, ministrul federal al Agriculturii, Cem Özedmir, chiar a adus, nu de puține ori, în discuție ideea de a controla consumul prin preț. Dar, nu mai departe de luna mai, cancelarul Olaf Scholz a respins ideea de TVA zero pentru fructe și legume. Nu corespunde „nevoilor visteriei statului să discutăm multe reduceri de TVA”, a precizat Scholz în timpul dezbaterilor pentru noul buget federal.

Cum a fost primită până acum campania „Costuri Adevărate”?

Majoritatea clienților nu sunt entuziasmați să cheltuiască mai mulți bani pe noile produse alimentare, potrivit unui sondaj reprezentativ realizat de institutul YouGov la începutul campaniei. Doar 16% dintre cei chestionați plănuiesc să cumpere produsele mai scumpe de la Penny. Cel mai puțin au răspuns pozitiv ideii campaniei persoanele trecute de 55 de ani - doar opt procente ar fi dispuși să plătească „prețul real”.

Reacțiile consumatorilor fac și ele parte din experiment, explică economistul de mediu Tobias Gaugler, de la Universitatea Tehnică din Nürnberg. Dacă aproape nimeni nu este dispus să plătească prețuri mai mari, ar trebui găsite alte modalități de a „reduce actualele prețuri greșite” din comerțul cu alimente.