Presa europeană, obligată să-și divulge patronii

Toate instituțiile de presă din Uniunea Europeană vor trebui să-și facă publici proprietarii, a decis Parlamentul European, care a votat astăzi, 13 martie 2024, o nouă lege a libertății mass-media. Eurodeputații consideră esențial ca publicul - destinatarii serviciilor media - ”să știe cu certitudine cine deține și cine se află în spatele mass-media, astfel încât să poată identifica și înțelege potențialele conflicte de interese”.

Pentru aceasta, toate organizațiile de știri, indiferent de dimensiunea lor, vor avea obligația să publice informații despre structura lor de proprietate. În România ultimilor ani, presa a fost mai degrabă opacă, structurile patronale fiind fie ținute la secret, fie camuflate în dosul unor interpuși. Mai multe organizații de protecția jurnalismului sau a jurnaliștilor și unele organizații profesionale, de investigații media, s-au grupat pentru a prezenta publicului grupuri de interese din spatele marilor trusturi media care au controlat în deceniile din urmă peisajul presei autohtone. Informațiile privind identitatea proprietarilor urmează să fie incluse în baze naționale de date.

Publicitatea politică și electorală, la vedere

Noua legislație are în vedere și publicitatea electorală: Sandro Gozi, membru francez din partea Renew Europe al Comisiei pentru Afaceri Constituţionale, a punctat că reglementările impun o creştere a transparenţei inclusiv în ce privește publicitatea electorală în mediul online. Aceasta presupune practic obligativitatea de a preciza cine o plăteşte.

"Nu interzicem nimic. Cerem doar mai multă transparenţă pentru activităţi care pot influenţa rezultatul unor alegeri", a punctat Gozi, care a enunțat, totuși, o anume interdicție: interferențele financiare ale unor actori non-UE în ultimele trei luni dinaintea unor alegeri.

O bază de date ar urma să păstreze vreme de șapte ani toate informațiile legate de publicitatea politică, a adăugat eurodeputatul francez.

Conform legii votate în plenul de la Strasbourg, instituțiile mass-media vor trebui să precizeze și dacă sunt deținute direct sau indirect de stat și să și facă publice resursele pe care le primesc de la autorități - fie prin publicitate, fie prin alte forme de ajutoare. Publicitatea de stat va trebui raportată public, cu specificarea sumei totale anuale și a banilor alocați fiecărei organizații mass-media în parte.

Practic, în condițiile în care partidele politice din România primesc finanțare de la buget și o folosesc pentru a cumpăra spațiu de promovare în diverse formate media, se poate spune că sunt vizate de rigorile noii legi.

O anchetă publicată recent de portalul de știri Hotnews arată că principalul partid din România, PSD, a primit anul trecut de la bugetul de stat 90 de milioane de lei iar 55 de milioane din aceștia s-au dus în cumpărarea de imagine favorabilă în presă. O altă investigație, realizată de ziarul Libertatea, relevă că și partidul care a dat fostul premier, PNL, și se află în continuare la guvernare, a plătit, în primele zece luni ale anului trecut, aproape 40 de milioane de lei pentru promovare în presă.

”Vrem să știm când autoritățile plătesc pentru relatări pozitive”

Legislația adoptată ”nu este perfectă, dar este un pas înainte pentru a proteja libertatea presei și munca jurnaliștilor”, a explicat eurodeputata creștin-democrată germană Sabine Verheyen, unul dintre raportorii care au contribuit, alături de Ramona Strugaru (co-președintă a Partidului Reper), la elaborarea noii legi. ”Nu este o legislație anti-manipulare și nici nu introduce vreun fel de cenzură. Vrem transparența proprietății media, să știm când autoritățile plătesc pentru ca media să dea mai multe relatări pozitive față de cele critice. Este nevoie de o garantare a finanțării media publice, în așa fel încât acestea să fie independente față de guvern”, a precizat reprezentanta CDU.

”Acest regulament este un răspuns adresat lui Orbán, Fico, Janša, Putin și celor care doresc să transforme mass-media în propriile instrumente de propagandă sau să răspândească știri false și să destabilizeze democrațiile noastre”, a apreciat la rândul ei Strugaru, eurodeputat român în familia Renew Europe. ”Niciun jurnalist nu ar trebui să se teamă vreodată de orice fel de presiune atunci când își face treaba” iar noua legislație ”îi ajută să facă față provocărilor, interferențelor și presiunii cu care se confruntă adesea la locul de muncă”.

Protecție față de arbitrarul giganților din social media

Legea votată vine și în sprijinul instituțiilor media în eventualele dispute cu platformele online gigant, cum sunt Facebook sau X, care au tendința să restricționeze arbitrar sau să elimine conținut media.

Entitățile mass-media vor trebui să fie informate când o platformă intenționează să le restricționeze conținutul în vreun fel și vor avea la dispoziție 24 de ore pentru a răspunde. Un comitet european pentru servicii mass-media, alcătuit din autorități naționale de reglementare, va fi înființat în baza noii legi privind libertatea mass-media, care mai stipulează și situațiile în care pot fi utilizate programele spion pentru filarea jurnaliștilor.

O discuție despre acest subiect a încins spiritele între Comisia Europeană și statele membre, pe de o parte, și reprezentanții mass-media, de cealaltă parte, în contextul în care modul în care s-a vorbit despre folosirea spyware pentru ținerea sub observație a jurnaliștilor făcea o referire destul de vagă la excepții permise din rațiuni de securitate națională.