UE pedepseşte Polonia pentru politica sa vizând LGBT
9 septembrie 2021Miliardele europene pentru Polonia sunt elogiate nu doar în spoturile publicitare ale guvernului de la Varşovia - efectul lor se vede peste tot unde se modernizează în ţara-membră şosele, spitale şi şcoli. Acum, multe din aceste proiecte se pot transforma în şantiere sistate, fiindcă unele regiuni poloneze riscă să piardă banii din fondul "REACT-EU".
REACT-EU înseamnă "Recovery Assistance for Cohesion and the Territories of Europe" (Ajutoare de redresare pentru coeziune şi teritoriile Europei). Fondul este menit să ajute statele UE să facă faţă urmărilor pandemiei de coronavirus. Din aceste fonduri se pot finanţa suplimentar şi proiecte din perioada bugetară europeană trecută, 2014-2020.
În cazul Poloniei, Comisia Europeană vrea să pună condiţii pentru plata ajutoarelor financiare. Parlamentelor regiunilor ţării care au votat declaraţii, hotărâri sau rezoluţii care îi discriminează pe oamenii LGBT (lesbiene, homosexuali, bisexuali şi transgeneder, adesea se mai adaugă literele "I" şi "Q" pentru pentru intersexuali şi queer n.red), li se cere să le abroge.
În 2019 şi 2020, cinci Parlamente regionale din sudul şi estul Poloniei, care sunt bastionul partidului guvernamental patriotic şi conservator PiS, au adoptat declaraţii, decizii sau rezoluţii care combat o aşa-numită "ideologie LGBT". Aceasta este văzută ca o ameninţare la adresa familiei tradiţionale. Decizii asemănătoare au fost adoptate în mai bine de 90 de oraşe şi comune poloneze. Astfel, aproape o treime din polonezi trăiesc acum în aşa-numite "zone libere de LGBT", potrivit ONG-ului Atlas nienawisci.
Avertismente din UE
Bruxellesul a cerut Poloniei în repetate rânduri abrogarea normelor discriminatorii. Pe 15.07.2021 Comisia UE a iniţiat o procedură de sancţionare a Poloniei din pricina "zonelor libere de LGBT", cerând Varşoviei să ia poziţie până la mijlocul lunii septembrie. În ajunul acestui termen, Parlamentele regionale care au adoptat declaraţii, decizii sau rezoluţii anti-LGBT au primit pe 3.09.2021 scrisori din partea Comisiei UE, în care se subliniază marea importanţă a acestei luări de poziţie în legătură cu distribuirea fondurilor europene.
În scrisoarea publicată de Atlas nienawisci se evidenţiază: "Acţiunea instituţiilor dumneavostră regionale, care au adoptat declaraţii, decizii sau rezoluţii în care comunitatea LGBT este calificată drept 'ideologie' şi care şi-au declarat regiunea neprietenoasă faţă de LGBT pune sub semnul întrebării capacitatea de a respecta principiul fundamental al nediscriminării. Acesta este o precondiţie pentru folosirea fondurilor europene în sprijinul dezvoltării economice." De aceea, UE va sista munca la proiecte ale programului REACT.EU în regiunile respective.
PiS: Nu există motiv de schimbare
Neabandonarea politicii anti-LGBT ar afecta financiar cel mai sever Voievodatul Polonia Mică, având capitala la Cracovia. Din această cauză, opoziţia liberală de acolo a încercat deja în august anul acesta să abroge o rezoluţie anti-LGBT din 2019, dar fără succes. Nici cea mai recentă scrisoare a Comisiei Europene nu a impresionat partidul de guvernământ PiS. Jan Duda, tatăl preşedintelui Poloniei, Andrzej Duda, care este preşedintele Parlamentului regional de la Cracovia, nu vede niciun motiv pentru schimbarea măsurilor îndreptate împotriva persoanelor LGBT.
"De ce să retragem o declaraţie în care constatăm că nu vrem ca asemenea cercuri să exercite presiuni şi violenţă?", s-a întrebat Duda într-o discuţie cu postul TVN. În opinia sa, ar trebui asigurată o traducere mai bună pentru a face "mai pe înţelesul UE" ideea unor astfel de rezoluţii. De exemplu, termenul controversat de "ideologie LGBT" ar putea fi înlocuit prin altul, de exemplu prin "ideologia genderismului cultural". Duda califică această ideologie drept "neomarxistă" iar Polonia trebuie să primească în orice caz fondurile europene care i se cuvin.
"Urmări fatale"
Purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Pjotr Müller, a declarat marţi, 7.09, că termenul "rezoluţii anti-LGBT" este "în general incorect". În realitate este vorba de nimic altceva decât de măsuri de "stimulare a valorilor familiei". El s-a distanţat şi de solicitarea UE de a lua poziţie faţă de declaraţiile, deciziile sau rezoluţiile regiunilor poloneze anti-LGBT. Posibila abrogare a deciziiilor respective nu depinde de guvernul de la Varşovia, ci de organele locale sau auto-administrative.
Activistul LGBT Bart Staszewski a scris pe Twitter despre "urmări fatale" ale politicii anti-LGBT pentru Voievodatul Polonia Mică. Deputaţii au acţionat fiind conştienţi "că privează astfel regiunea de fondurile europene". Staszewski a informat Parchetul cu privire la acest "delict" al deputaţilor. El a atras atenţia şi în trecut asupra unor proiecte care, din cauza măsurilor discriminatorii, au pierdut bani din fondul norvegian "EEA and Norway Grants". Bart Staszewski a dezvăluit documente care demonstrează că secretariatul Norway Grants a avertizat mult mai devreme guvernul polonez decât UE şi unelor proiecte le-au fost retrase mai multe milioane de euro.
Varşovia nu are de gând să cedeze
De această dată este însă vorba de mult mai mulţi bani. Este vorba de 57 de miliarde de euro alocate Poloniei din fondul european de redresare. Şi aceste fonduri ar putea fi reduse, dacă Polonia nu renunţă la reforma justiţiei. Marţi (7.09.2021), Comisia Europeană a cerut Curţii Europene de Justiţie amendarea Poloniei fiindcă Varşovia nu a sistat activitatea Camerei Disciplinare a Tribunalului Suprem, în ciuda solicitării celei mai înalte instanţe a UE.
Camera Disciplinară, în care majoritatea judecătorilor sunt fideli PiS, este una din multele componente ale reformei din justiţie operate de Varşovia, criticată la Bruxelles. Amenzile atât pentru politica anti-LGBT, cât şi pentru încălcarea normelor europene ar fi cele mai dure măsuri de până acum luate de UE în disputa cu Polonia, legată de statul de drept şi de drepturile omului. Dar, la fel ca şi în cazul politicii vizând LGBT, formaţiunea PiS nu se arată dispusă să facă compromisuri nici în această chestiune.
Purtătorul de cuvânt Müller a declarat într-o conferinţă de presă că "aspectele ce ţin de organizarea justiţiei nu ne pot fi impuse de Comisia Europeană" şi a anunţat noi reforme în sistemul polonez de justiţie.