Am rămas la faza poeziilor despre limba română

Chiar și în contextul invaziei Rusiei în Ucraina vecină și chiar dacă Rusia a rupt în două, prin război, Republica Moldova în 1992 și a ucis sute de moldoveni, politicienii pro-ruși de la Chișinău reușesc să divizeze și să controleze în continuare un segment important de populație, care îi propulsează constant în Parlament.

Lipsă de voință politică

Alimentat propagandistic în scop electoral de către politicieni plătiți pentru asta de la Moscova, chiar și după trei decenii, subiectul lingvistic generează dispute periculoase în Republica Moldova. Mai ales în anumite regiuni. Până acum, politicienii moldoveni care s-au perindat la putere nu au dorit realmente să rezolve această problemă. Le-a convenit, din punct de vedere electoral, o societate dezbinată și ostilizată. În funcție de culoarea politică a celor care au deținut puterea, denumirea sărbătorii „Limba noastră cea română” s-a tot schimbat, din titulatură fiind omisă, periodic, sintagma „cea română”.

Problema nu a fost soluționată nici la nivel constituțional. Conform Art.13 din Legea Supremă a Republicii Moldova, limba de stat este în continuare „limba moldovenească”. Asta deși, în decembrie 2013, Curtea Constituțională de la Chișinău a stabilit că limba de stat în Moldova este limba română. Mai exact, Înalta Curte a statuat că Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, care prevede că limba de stat este româna, prevalează asupra Constituţiei şi face corp comun cu Legea Supremă. Decizia Curţii nu obligă însă Parlamentul, care decide asupra modificării Constituţiei, substituirea în Art.13 a „limbii moldoveneşti” cu cea română. Pentru o asemenea modificare ar fi necesare 2/3 din voturile deputaţilor, adică 67 de voturi din totalul de 101 – voturi pe care partidele de dreapta nu le-au avut niciodată.

Artificii și poezii, fără restabilirea adevărului istoric

Actualei guvernări pro-europene nu-i ajung cinci voturi pentru a face schimbarea istorică în Constituție. Discuții publice la acest subiect guvernarea PAS nu a generat. Subiectul pur și simplu lipsește din spațiul public, pentru a nu ostiliza populația care privește spre Rusia. Iar când sunt întrebați despre Art. 13 din Constituție, guvernanții de azi spun că mai puțin contează ce scrie în Constituție – important este „să ne cunoaștem mai bine limba, să o vorbim corect și să o promovăm”. Cu aceasta toate discuțiile se încheie. Întrebată marți, în ajunul sărbătorii Zilei Limbii Române, dacă actuala guvernare ar mai putea găsi cinci voturi în Parlament pentru a modifica Art.13 din Constituție, șefa statului Maia Sandu a răspuns: „Noi vorbim limba română și sărbătorim limba română”.

Același mesaj formal și din partea premierului Natalia Gavrilița cu ocazia Zilei Limbii Române: „Cel mai frumos omagiu pe care putem să-l aducem limbii române este s-o învățăm, s-o prețuim și să o vorbim corect”, a scris ea pe o rețea de socializare. „La o distanță de peste trei decenii de la Mișcarea pentru Eliberare Națională, vorbim limba maternă fără nicio frică, copiii noștri învață în școli cu predare în limba română și ne bucurăm de biblioteci pline de carte românească. Limba română este cel mai puternic element identitar care ne definește ca națiune, care arată lumii cine suntem și de unde venim”, a mai scris Gavrilița în mesajul ei.

Oamenii se raportează la opinia guvernanților

Sondajele din ultimii ani arată că predispoziția moldovenilor în ceea ce privește nivelul de acceptare a limbii române de către populație este influențată substanțial de poziția decidenților politici. Măsurătorile sociologice efectuate în perioada guvernărilor pro-ruse arătau că peste 60% dintre cetăţenii Republicii Moldova consideră că limba vorbită la Chișinău este diferită de cea vorbită la București. În 2021, după victoria Maiei Sandu și a Partidului Acțiune și Solidaritate în alegeri, cifrele din sondaje arătau o schimbare radicală de percepție – peste 2,2 milioane de basarabeni (din totalul de 3 milioane) considerau româna drept limbă maternă.

Ziua Limbii Române marchează una dintre cele mai mari realizări ale Mișcării de Eliberare Națională de la sfârșitul anilor ’90. Adunați în Piața Marii Adunări Naționale din centrul Chișinăului pe 27 august 1989, aproximativ 750.000 de oameni au cerut declararea limbii române ca limbă de stat și trecerea la grafia latină. În anul următor, pe 23 iunie 1990, Parlamentul de la Chișinău a instituit ziua de 31 august ca sărbătoare naţională - „Limba noastră cea română”. În România, Ziua Limbii Române este sărbătorită din 2013 (Legea 53/2013).