Cum ieşim din criză?

Ca reacţie, majoritatea statelor lumii au adoptat pachete de salvare şi de susţinere a conjuncturii în valoare de mii de miliarde, iar institutele bancare şubrede au fost urgent salvate cu banii contribuabililor. Datoriile publice nu au crescut în timpul crizei financiare şi economice, ci, putem spune că au explodat, devenind acum la rândul loc motiv de criză. Dar cum putem reduce datoriile la un nivel acceptabil?

Ce spun experţii?

Pieţele financiare sancţionează fără milă statele care s-au îndatorat peste măsură. Acum, guvernele din întreaga lume trebuie să se întoarcă rapid la un buget de stat echilibrat şi să reducă pe cât se poate datoriile publice. Dar cum?

"În principiu este foarte simplu. Trebuie doar să cheltuie mai puţin decât încasează", spune Christoph Schmidt, preşedintele Institutului de studii economice din landul federal Renania de Nord-Vestfalia.

Expertul ştie desigur, cât de greu e de aplicat această reţetă. Măsurile de austeritate decise de clasa politică împiedică dezvoltarea economică, de aceea diminuarea cheltuielilor bugetare trebuie făcută cu multă chibzuinţă şi trebuie însoţită de programe care stimulează creşterea economică durabilă, spune expertul şi adaugă:

"Guvernele nu vor reuşi singure să susţină creşterea economică nici prin cele mai ample programe de acest fel. Executivele sunt responsabile doar pentru cadrul optim dezvoltării economiei privată, mai ales prin încurajarea inovaţiilor şi asigurarea libertăţii economice", explică Christoph Schmidt.

Este strict necesară majorarea impozitelor?

Directorul Institutului german pentru economie politică, Gustav Horn, consideră că datoriile bugetare nu pot fi diminuate decât dacă guvernele ridică nivelul de impozitare.

"Majorarea impozitelor trebuie să-i vizeze mai ales pe cei bogaţi, pentru că ei sunt cei care mai pot contribui la redresarea situaţiei şi nu persoanele care au pierdut prin recesiune o mare parte din salariul lor real", spune Gustav Horn.

Profesorul Peter Bofinger, consilier economic al guvernului german, consideră că evoluţia din ultimii ani este rezultatul uşurinţei cu care guvernele au acumulat datorii. "În concluzie sunt sceptic cu privire la evoluţia economică din următorii ani", spune Bofinger.

Cu alte cuvinte, analiştii se aşteaptă la o a doua perioadă de recesiune. Pentru programe ample de susţinere a economiei lipsesc de această dată resursele financiare.

Ce rămâne de făcut?

Experţii sunt unanim de acord că ţările puternic îndatorate trebuie să găsească strategii viabile de stabilizare şi reformă.

"Investitorii activi pe pieţele internaţionale de capital aşteaptă, cred eu, ca guvernele să ofere liniile directoare necesare. Cred că, dacă ţările aflate în criză, mai ales Italia, Spania dar şi altele, vor demonstra că au un plan concret de redresare şi consolidare a finanţelor statului. Atunci investitorii vor avea din nou încredere iar turbulenţele pe care le putem vedea astăzi la burse vor fi doar ultimul episod din perioada de redresare după criza financiară şi economică a anilor trecuţi", conchide Christoph Schmidt.

Autori: Klaus Ulrich/ Maria Pascu
Redactor: Medana Weident