Cioloș: E nevoie de reformarea statului

DW: În cadrul celui mai amplu pachet de relansare economică din istoria Uniunii Europene, România ar putea accesa aproape 80 de miliarde de euro ca granturi nerambursabile și împrumuturi. Ce înseamnă acești bani pentru România - și vom ști ce să facem cu ei? 

Dacian Cioloș: Depinde doar de noi acasă cum ne organizăm, dacă accesăm sau nu acești bani. Pentru că, dacă ne uităm în urmă, au existat cazuri în care nu am folosit sume mult mai reduse decât aceste 80 de miliarde. 

România are nevoie de acești bani ca să susțină reforme în administrația publică, în educație, în sănătate, ca să investească în infrastructură și să susțină mediul antreprenorial. Nu e suficient un progrămel pe ici, pe colo, câte un proiect. Trebuie să vii cu o viziune despre cum vrei să reformezi statul ca să fie mai eficient, și cred că va trebui să facem un efort masiv pentru a reduce birocrația. 

Da, România ar putea accesa acești bani. Are mare nevoie de ei, nu doar pentru relansarea economică în urma impactului crizei Covid, care a afectat și alte state membre. Dincolo de asta, noi avem niște probleme structurale în domeniul administrației publice, a lipsei de eficiență a statului. Educația și sănătatea sunt două domenii care îi țin pe mulți români în afara țării, care nu se întorc nici dacă și-ar găsi un loc de muncă. Se tem de ceea ce li se poate întâmpla dacă se îmbolnăvesc și se duc într-un spital din România sau nu sunt deloc convinși de calitatea sistemului românesc de educație și preferă să stea să lucreze în afară cât timp copiii sunt la școală în Italia, Spania sau alte țări. Avem, deci, nevoie de aceste reforme pentru toți românii, și cei din țară, și cei care lucrează în afară. 

Cum se poate garanta că banii nu ajung în buzunarele baronilor locali, indiferent de culoarea lor politică, ci sunt folosiți corect pentru dezvoltarea României? 

În primul rând, depinde de noi românii, pentru că avem în fața noastră în următoarele luni două voturi esențiale. Vom alege administrația publică locală, primarii, consilierii județeni, consilierii locali. Și acolo sunt baroni locali care se conectează la resursele statului din poziții publice alese. Am văzut deja exemple de primari care au fost condamnați sau care au în continuare dosare pentru că au spoliat fondurile publice, l-am văzut pe Liviu Dragnea care a fost președinte de consiliu județean și știm unde e acum exact din acest motiv, pentru cum a gestionat fondurile publice. 

Dacă nu vrem ca banii publici (fie că e vorba de bani europeni, fie că sunt din bugetul național) să fie furați de acești baroni locali, nu mai trebuie să-i votăm. 

Iar la nivel european, ne asigurăm că vor exista mecanisme prin care instituțiile europene, în primul rând Comisia Europeană, care are responsabilitatea punerii în aplicare a programelor europene, să se asigure că banii nu trec prin mâna celor care sunt certați cu legea. Rolul Curții de Conturi Europene va fi și el întărit, și în premieră avem acum și un procuror european care are responsabilități și atribuții în a urmări felul în care se cheltuie banii, pentru a evita ca baroni locali sau alți corupți să deturneze fonduri. Laura Codruța Kövesi și ceilalți procurori europeni din subordinea ei vor avea pârghii. Și noi în Parlamentul European cerem resurse financiare pentru ca acest birou al procurorului european să intre cât mai repede în funcție și să aibă resursele ca să poată să lucreze. 

Când Germania a preluat președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene, la începutul acestei luni, ați solicitat într-un discurs adresat Angelei Merkel ca acordarea fondurilor europene să fie condiționată de respectarea statului de drept. Sunteți mulțumit, din această perspectivă, de rezultatele summitului de la Bruxelles, care vor fi dezbătute joi în Parlamentul European? 

Sunt mulțumit de faptul că există în concluziile Consiliului o referire la importanța respectării valorilor europene, inclusiv a statului de drept, și că se face o legătură între respectarea statului de drept și felul în care vor fi cheltuite fondurile europene - și din bugetul multianual, și din acest program de redresare economică. Dar nu e suficient de clar felul în care un astfel de mecanism va funcționa. 

Acum Consiliul trebuie să negocieze cu Parlamentul European, care e autoritatea bugetară europeană. În mod clar, în parlament avem o majoritate care susține conectarea aceasta între statul de drept și fondurile europene și nu vom accepta bugetul european și planul de redresare până când nu vom avea asigurări foarte clare din partea Comisiei că va veni cu propuneri legislative care să clarifice modul în care acest mecanism va funcționa. Pentru toate statele membre trebuie să se aplice un astfel de mecanism, nu cum încearcă Viktor Orban să spună că are cineva ceva cu Ungaria sau cu Polonia. 

Cum se poate verifica, concret, respectarea statului de drept în contextul acordării fondurilor europene? 

Să definim clar niște criterii pe baza cărora se evaluează lupta împotriva corupției, buna funcționare a justiției, a instituțiilor care gestionează fonduri europene și trebuie să aplice anumite reguli, respectarea democrației și a modului în care se iau deciziile democratice într-un stat membru, ca să evităm situații în care un politician concentrează multă putere și exercită un control direct asupra unor instituții care trebuie conduse democratic. 

Comisia Europeană face în fiecare an o evaluare a modului în care se asigură lupta împotriva corupției în fiecare stat membru, putem să introducem și aceste câteva elemente. Atunci când se constată încălcări flagrante ale statului de drept, Comisia ar trebui să aibă baza juridică legislativă ca să poată să acționeze, ca să stopeze acest proces, să ne asigurăm că banii nu se mai duc prin mâinele politicienilor care sunt certați cu legea. 

Grupul pe care îl conduc, Renew Europe, a propus Comisiei Europene un mecanism prin care chiar dacă dreptul unui guvern dintr-un stat membru să administreze fonduri europene ar fi blocat temporar atâta timp cât are probleme cu respectarea statului de drept, beneficiarii finali din țara respectivă să nu fie pedepsiți din acest motiv. Comisia ar trebui să gândească mecanisme prin care să facă totuși plăți direct către beneficiarii respectivi, pe o perioadă limitată de timp, până când guvernul își corectează problemele și asigură Comisia că instituțiile care sunt responsabile cu fondurile europene funcționează corect.

Dacian Cioloș, fost comisar european pentru agricultură, fost prim-ministru al României, este liderul grupului parlamentar Renew Europe în Parlamentul European.