Limba moldovenească va fi înlocuită cu limba română
1 martie 2023Actualizare: Proiectul PAS care vizează înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” din legislația Republicii Moldova cu „limba română” a fost votată joi cu scandal, în prima lectură, de către 56 de deputați pro-europeni. Deputații pro-ruși au blocat tribuna Parlamentului și au încercat să apere cu pumnii „limba moldovenească” din art. 13 al Constituției.
Deputații PAS (care dețin 63 de mandate din totalul de 101) au introdus în procedură legislativă un proiect de lege care prevede înlocuirea glotonimelor „limbă moldovenească”, „limbă maternă”, „limbă de stat” și „limba noastră” din toate legile în vigoare în Moldova cu sintagma „limba română”. Deputații invocă o hotărâre din 2013 a Curții Constituționale pentru a modifica inclusiv controversatul articol 13 din Constituție (care statuează că limba de stat în Republica Moldovaeste „limba moldovenească”).
Deputații din majoritatea parlamentară cred că vor putea ocoli metoda tradițională de amendare a Constituției, care presupune votul a cel puțin 67 de deputați, ceea ce generează noi controverse și dispute juridice. „Inițiativa legislativă nu este una ordinară de modificare a Constituției, ci una tehnică, ce vine să execute actele Curții Constituționale. De aceea, pentru votarea proiectului de lege este nevoie de o majoritate simplă, adică de 51 de voturi”, susține deputatul PAS, Vasile Grădinaru.
Opoziția pro-rusă, foc și pară
Moscova și opoziția pro-rusă de la Chișinău (comuniștii și socialiștii) critică însă proiectul majorității parlamentare, invocând inclusiv necesitatea organizării unui referendum. Moscova și propaganda rusească, în comun cu guvernanții pro-ruși sau pro-europeni falși pe care i-a avut Moldova pe parcursul ultimelor trei decenii, au „muncit” din greu la acreditarea percepției perfide că românii și moldovenii reprezintă două națiuni distincte, cu istorii diferite și că limbile română și moldovenească, la fel, ar fi diferite.
În decembrie 2013, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a stabilit că textul Declarației de Independență a țării, care prevede că limba de stat este româna, prevalează în raport cu textul Constituţiei şi face corp comun cu Legea Supremă. Prin urmare, deși în Constituție a rămas scrisă „limba moldovenească”, s-a statuat că aceasta este echivalentă cu limba română și s-a oferit astfel temei legal pentru utilizarea glotonimului „limba română” nu doar în şcolile şi instituţiile de cercetare, aşa cum era până atunci, ci şi la nivel oficial în instituţiile statului, inclusiv în documentele elaborate de Parlament, Guvern şi alte instituţii de stat.
Curtea Constituțională a stabilit că „Declaraţia de Independenţă consacră crearea noului stat independent Republica Moldova şi stabileşte temeliile, principiile şi valorile fundamentale ale organizării statale a Republicii Moldova. Curtea a reţinut că Declaraţia de Independenţă, fiind parte integrantă a Preambulului Constituţiei, are valoare de text constituţional şi face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate. Prin urmare, orice control de constituţionalitate sau interpretare urmează a avea în vedere nu doar textul Constituţiei, ci şi principiile constituţionale enunţate în Declaraţia de Independenţă.
Metoda de amendare a Constituției rămâne neclară
Curtea Constituțională nu a obligat însă expres, în 2013, Parlamentul să substituie denumirea limbii în articolul 13 din Legea Supremă. Juriștii susțin însă că această obligație a Parlamentului se subînțelege. Totuși, ei nu văd o cale juridică de ocolire a prevederii legale, care se referă la modificarea Constituției cu cel puțin 67 de voturi, și cred că parlamentarii ar trebui să identifice consens politic în această problemă, pentru a nu lăsa loc de interpretări și pentru a pune punct polemicilor care există în societate.
Miercuri, 1 martie, proiectul PAS de înlocuire a limbii moldovenești cu limba română în toată legislația națională a fost discutat în cadrul comisiilor parlamentare. Polemicile au fost dure. Comuniștii și socialiștii au încercat să blocheze proiectul de lege la nivelul comisiilor, dar tentativa a eșuat. Mecanismul legal de modificare a art.13 din Legea Supremă rămâne însă neclar.
Mediul academic susține proiectul PAS
În nota informativă anexată la proiect se menționează că elaborarea acestei legi este o consecință a obligației Parlamentului de a implementa un act cu valoare constituțională. Între altele, proiectul mai prevedere ca sărbătoarea națională „Limba noastră”, așa cum este denumită în prezent în Hotărârea Parlamentului cu privire la zilele de sărbătoare și în Codul muncii, se va numi Ziua Limbii Române.
Academia de Științe a Moldovei a salutat inițiativa deputaților PAS. Într-o adresare publică, mediul academic menționează că o astfel de decizie ar pune capăt „infinitelor discuții inutile” legate de limba vorbită în Republica Moldova: „AȘM s-a pronunțat în repetate rânduri pentru restabilirea acestui adevăr științific despre limba română. În cadrul Academiei de Științe au fost organizate diverse manifestări, inclusiv tradiționalele lecturi academice anuale cu prilejul Sărbătorii Naționale „Limba noastră cea română” în ziua de 31 august. Poziția AȘM cu referire la limba română rămâne irevocabilă”, se arată în adresarea AȘM.
Proiectul PAS vizând substituirea limbii moldovenești cu limba română în legislația Republicii Moldova urmează a fi examinat la următoarea ședință a Parlamentului.