Serbia: "Pornografia din răzbunare", o infracțiune ignorată

Așa-numita pornografie din răzbunare implică partajarea de fotografii și înregistrări private, cu conținut sexual explicit, prin intermediul platformelor de comunicare digitale, ori chiar pe rețelele de socializare - fără consimțământul persoanei înfățișate. Mai nou există inclusiv conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale (deepfake) care arată persoane reale efectuând acte sexuale care nu au avut loc niciodată. 

În Serbia, pornografia din răzbunare este tot mai frecventă, după cum relevă o investigație efectuată timp de trei luni pe grupurile de Telegram din această țară. Investigația arată că zeci de mii de utilizatori schimbă zilnic între ei conținut cu incest, pornografie infantilă și pornografie din răzbunare. Cercetarea a fost publicată în vara anului acestuia de asociația "OsnaŽena" (o combinație între termenii sârbi "femeie" și "întărire").

Autorii acestor fapte reprobabile sunt în general foști parteneri care răspândesc imagini și înregistrări video din relațiile anterioare. Pe de altă parte, conținutul pornografic poate fi obținut și prin piratarea computerelor, a telefoanelor sau a conturilor de social media, cu scopul de a face rău victimelor în viața reală. Potrivit Institutului European pentru Egalitatea de Gen, 90 % dintre persoanele afectate sunt fete și femei.

Distribuția ilegală și vânzarea de pornografie din răzbunare nu încalcă doar intimitatea victimelor. Această formă de "cyberbullying" le pătează victimelor imaginea publică și demnitatea și poate avea consecințe profunde asupra sănătății lor mentale și fizice. "Cu toate acestea, majoritatea societății sârbe învinuiește victimele pentru că apar în fotografii și clipuri pornografice", spune Nikolina Tomasevic (OsnaŽena) pentru DW.

Femeile ca ființe fără propria lor sexualitate

"Pentru mulți oameni, doar fetele care merg la biserică îmbrăcate din cap până în picioare merită simpatie", spune Tomasevic. "Dacă însă poartă fuste scurte, se cheamă că ele îi provoacă pe făptași să comită infracțiunile. Așa că merită să fie victime". Însăși expresia "pornografie din răzbunare" implică faptul că femeia în cauză trebuie să fi făcut ceva pentru care autorul se răzbună acum pe ea, explică Sanja Pavlovic de la Centrul Autonom al Femeilor (AZC) din capitala Belgrad. "Aceasta înseamnă că cel puțin o parte din responsabilitate îi revine ei".

La începutul anului 2024, membrii Centrului Autonom al Femeilor au solicitat instituțiilor să includă pornografia din răzbunare ca infracțiune penală în Codul Penal sârb, prin petiția "Jură pe lege". Acest lucru s-a întâmplat deja în țările vecine Croația și Muntenegru. În mai puțin de o lună, promotorii petiției au strâns peste 20.000 de semnături - un indiciu că o parte a societății sârbe recunoaște problema și solicită măsuri politice.

"Au semnat în principal fete tinere, eleve de liceu și studente, așadar reprezentanții unei noi generații, oameni care nu vor să sufere pur și simplu în tăcere. Sprijin a venit și din partea femeilor care au trecut ele însele prin acest tip de violență, precum și din partea părinților tineri, în special a fiicelor, care își dau seama de felul în care se prezintă lumea în care cresc copiii lor și doresc o schimbare", spune Pavlovic. 

Cu toate acestea, potrivit expertei, nu puțini sârbi continuă să paseze responsabilitatea femeilor care au devenit victime ale pornografiei din răzbunare și ale altor forme de hărțuire cibernetică. "Auzim adesea declarații din partea bărbaților care încă mai cred că o femeie nu este o ființă cu propria ei sexualitate, ci ar trebui să fie disponibilă pentru a satisface nevoile bărbaților".

Membrii OsnaŽena au prezentat acum câteva luni rezultatele investigației lor procurorilor responsabili cu criminalitatea informatică. Deocamdată fără rezultat. "Instituțiile se mișcă greu, sunt înrădăcinate în prejudecăți și alcătuite din oameni care fac ei înșiși parte dintr-o societate care trăiește în tipare patriarhale", explică Nikolina Tomasevic. Ea spune că din cauza lipsei de reacție din partea instituțiilor există pericolul ca "societatea sârbă să înceapă să normalizeze astfel de comportamente". 

Este nevoie de o schimbare în discursul privind sexualitatea

Sanja Pavlovic cere o schimbare a atitudinii pasive, ori chiar a unei atitutini de acceptare față de pornografia din răzbunare și hărțuirea cibernetică din Serbia. Acest demers necesită intervenția statului, spune ea, indicând nevoia interzicerii pornografiei din răzbunare. Însă legea trebuie să fie cu adevărat aplicată. "Nu are nicio noimă să vii cu o lege care nu este pusă în aplicare". Ea deplânge și faptul că femeile care raportează o astfel de infracțiune sunt luate peste picior, ori chiar insultate sau, în cel mai bun caz, privite cu neîncredere.

"Societatea sârbă are nevoie de o schimbare în discursul despre sexualitate, despre concepte precum consimțământul, apetit sexual, rolurile de gen și alte stereotipuri", rezumă Pavlovic. Aceste subiecte trebuie să fie abordate de sistemul educațional într-un mod contemporan și adecvat vârstei. "Cred că numai acest lucru poate duce la o nouă generație care ține mai bine cont de femei și le acordă respectul necesar". 

De amintit că în România Legea 171/2023 stabilește incriminarea pornografiei din răzbunare prin sancționarea divulgării, difuzării, prezentării sau transmiterii, în orice mod, "a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile după informațiile furnizate, fără consimțământul persoanei înfățișate, de natură să provoace acesteia o suferință psihică sau să aducă o atingere a imaginii sale".

Pedeapsa din Codul Penal pentru această faptă este închisoarea de la șase luni la trei ani sau amenda penală. Urmărirea penală pentru faptele menţionate mai sus se pune în mişcare după depunerea unei plângeri din partea persoanei vătămate.

De asemenea, "imaginea intimă" este definită de lege ca referindu-se la persoane surprinse fără haine, astfel încât să le fie vizibile zonele intime (inclusiv sânii, în cazul femeilor), ori care sunt implicate într-un act sexual.
Nu are importanţă că imaginea a fost obţinută cu acord (de exemplu, când autorul şi victima erau prieteni sau iubiţi) sau pe ascuns.

Acordul pentru fotografiere/filmare nu înseamnă şi acord pentru publicare.

Nu are importanţă că imaginea a fost afişată pe zidul unei clădiri, publicată într-un ziar ori la TV sau postată pe un cont de socializare, ori că a fost trimisă într-un plic sau ataşată ca mesaj electronic, ori că a fost dată unei persoane sau mai multora;
Dacă imaginea e captată pentru a fi trimisă la organele legii să dovedească comiterea unei infracţiuni, autorul nu va fi pedepsit.